Proiectul de la Roşia Montană, contestat şi pe străzile din Suceava

Tăvălugul protestelor împotriva proiectului de la Roşia Montană a ajuns ieri şi la Suceava. Peste o sută de persoane, majoritatea tineri, au participat la un miting de două ore. Acţiunea a început în faţa Prefecturii Suceava, la ora 17.00, iar de aici participanţii la miting au plecat spre sediul Primăriei Suceava, de unde au revenit în punctul iniţial.

Dotaţi cu steaguri naţionale, cu pancarte şi portavoci, protestatarii s-au exprimat împotriva deschiderii exploatării de la Roşia Montană, considerând că acest proiect aduce doar deservicii, atât în plan economic, cât şi pe linie de protecţia mediului.

„Este un proiect criminal, pentru că distruge o moştenire istorică şi culturală lăsată de strămoşii noştri. 200 de mg de cianură este cantitatea suficientă pentru a ucide un om, dar acolo vor fi lacuri de cianuri, ceea ce ar însemna uciderea naturii şi a vietăţilor din zonă. Vor fi ploi acide şi se va ajunge la distrugerea mediului”, a mărturisit Petru Juravlea, un tânăr de numai 18 ani. Acesta şi-a exprimat convingerea că protestul va da roade, iar dacă numărul celor care vor ieşi în stradă va creşte, la Roşia Montană nu se va mai produce un dezastru ecologic.

Ce au scandat sucevenii

Mitingul a plecat cu câţiva biciclişti care s-au rotit în cerc în faţa Palatului Administrativ, în timp ce protestatarii s-au despărţit în două şi au strigat „Uniţi salvăm Roşia Montană”, „Vrem natură, nu cianură” sau „Nu corporaţia face legislaţia”. De la Prefectură s-a plecat spre Primăria Suceava, coloana de manifestanţi fiind însoţită de poliţişti, jandarmi şi poliţişti comunitari. Pe traseu s-au mai auzit şi alte scandări, cum ar fi "Salvaţi Roşia Montană!", "Roşia Montană nu e de pomană!", "Politicienii pleacă, cianura rămâne!”, „Vrem apă şi păduri, NU aur şi cianuri”, ori "Revoluţia începe cu Roşia Montană!". În fruntea coloanei de manifestanţi s-au aflat trei tineri cu un banner pe care scria „Zi de luptă pentru Roşia Montană”.

Manifestanţii spun că legea care prevede deschiderea exploatării de la Roşia Montană este diabolică şi are numai efecte negative pentru statul român.

„Mulţi români nu au citit legile aprobate de Guvern, pentru că aceşti canadieni vor să ne fure aurul, să ne lase cu cianuri şi cu patru munţi distruşi şi să fugărească oamenii pe care îi vor expropria. Cred că întreaga societate este vinovată pentru această situaţie, inclusiv guvernanţii şi ziariştii”, a mărturisit Andra Maria, o altă tânără care a ieşit ieri în stradă.

Ce prevede proiectul Roşia Montana

Exploatarea minieră de la Roşia Montana ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.