Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
La finele săptămânii trecute s-au aniversat 30 de ani de la punerea în exploatare a zăcământului minier Crucea-Botuşana, locul unde, în fiecare an, sute de mineri din zonă extrag minereu de uraniu care, ulterior, ajunge procesat în reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă, ce asigură aproape 20% din producţia de energie electrică necesară României.
Cu alte cuvinte, mineritul ortacilor de la Crucea, cea mai mare unitate de exploatare a uraniului din ţară, face lumină în casele românilor de trei decenii. Trei decenii în care zăcământul de la Crucea a dat sute, mii de locuri de muncă, a susţinut economic zona, dar şi ani în care mina a fost necruţătoare cu câţiva dintre cei care şi-au petrecut mare parte din viaţa de zi cu zi în subteran. 19 ortaci au plătit tributul suprem pentru locul lor de muncă, accidentele de muncă fiindu-le fatale. Ultima tragedie a avut loc în anul 2011.
Potrivit lui Constantin Proboteanu, director la Exploatarea Minieră Crucea-Botuşana, în prezent, 700 de angajaţi îşi desfăşoară activitatea la Crucea, aproape jumătate dintre aceştia fiind mineri direct productivi. Acesta a mai arătat că înainte de '89, mina din Crucea asigura locuri de muncă pentru peste 3.000 de angajaţi.
Festivitate aniversară
Vineri, 23 august, localitatea Crucea a găzduit festivitatea dedicată aniversării celor 30 de ani de când a început exploatarea şi valorificarea minereului de uraniu de la Crucea. La eveniment au luat parte reprezentanţi ai Ministerului Economiei, actuala conducere a minei, dar şi foşti directori, reprezentanţi ai autorităţilor locale, parlamentari, experţi ai Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), reprezentanţi AGA, reprezentanţi ai Consiliului de Administraţie.
Festivitatea moderată de Ioan Moraru, directorul general al Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), a debutat cu imnul României şi cu imnul minerilor. Ioan Moraru a transmis salutul său invitaţilor, acesta începându-şi cuvântarea cu tradiţionalul şi strămoşescul „Noroc bun” - salutul folosit de mineri înainte de a intra în mină.
Nu înainte de a ţine un moment de reculegere în memoria celor pentru care mina a fost neiertătoare, Moraru a mulţumit celor care au răspuns afirmativ invitaţiei de a fi prezenţi la această celebrare.
Acesta a arătat că „Activitatea minieră de pe valea Bistriţei are viitor. Toţi directorii care au fost la conducerea sucursalei Suceava a CNU, dar şi la conducerea CNU, au întâmpinat dificultăţi. Dificultăţi care nu de puţine ori au dus la blocaje în mină, la suspendarea activităţii, la reduceri de personal. S-au făcut paşi importanţi pentru îmbunătăţirea activităţii de aici, prin toate demersurile companiei, însă nu mai puţin adevărat este faptului că anii '90 au adus o umbră de neîncredere, poate chiar de dispreţ, asupra mineritului, asupra minerilor. Cu toate acestea, vreau să subliniez că minerii sunt oameni solidari, oameni de bun-simţ, muncitori, pe care poţi să te bazezi”.
Ioan Moraru a mai menţionat: „Consider că orice activitate economică este legată de trei dimensiuni. Prima este resursa ce poate fi valorificată, cea de-a doua este desfacerea şi, nu în ultimul rând, resursa umană. Nu putem face minerit dacă nu avem desfacere, iar ceea ce produce mina Crucea este un combustibil foarte bine primit de singurul nostru partener - Societatea Nuclear Electrica”. Acesta a mai arătat că după anii '90, dinamica legislativă la care cei de la cârma minei şi a CNU au fost nevoiţi să să adapteze a condus la consolidarea unor bune relaţii interumane, la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă de la an la an şi la acordarea tuturor drepturilor care au fost solicitate de salariaţi.
Ioan Moraru a mai subliniat importanţa sindicatului de la Crucea, menţionând că această structură reprezintă o opoziţie constructivă cu care s-a purtat permanent un bun dialog social, colaborarea conducând la asigurarea unui climat de muncă liniştit.
La rândul său, primul director al activităţii miniere de la Crucea, Ioan Bobora, şi-a exprimat bucuria de a fi prezent la eveniment, subliniind că în mina de la Crucea şi-a petrecut „o bună perioadă din viaţă”.
De asemenea, primarii comunelor Crucea, Ostra şi Stulpicani au subliniat importanţa prezenţei minei în zonele pe care le administrează, aceasta fiind principalul „angajator”, exprimându-şi speranţa ca activitatea minieră de aici să fie una îndelungată.
Promisiuni de deschidere a exploatării de la Tulgheş
Ştefan Hârşu – de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale - a punctat în discursul său faptul că există posibilitatea ca, în doi ani, mina de la Crucea să se închidă (CNU deţine licenţă de exploatare valabilă până în 2015, durată ce poate fi prelungită). „Vrem ca proiectul referitor la mina de la Tulgheş să fie demarat, luând în considerare că, în doi ani, la Crucea se va pierde personal calificat, mineri, oameni ce sunt formaţi foarte greu”, a mai spus Hârşu.
De asemenea, parlamentarii prezenţi la eveniment (deputatul Cezar Cioată, senatorul Neculai Bereanu, deputatul Dumitru Pardău şi deputatul Alexandru Băişanu) au evidenţiat stringenţa deschiderii zăcământului de la Tulgheş-Grinţieş pentru a prelungi viaţa minei Crucea-Botuşana.
Prezent la ceremonie, secretarul de stat în cadrul Ministerului Economiei, Maricel Popa, a arătat că şansele de a deschide mina de la Tulgheş-Grinţieş sunt de 99,9%, menţionând că mai este nevoie de o singură semnătură pentru a începe exploatarea zăcământului de la Tulgheş.
În cadrul ceremoniei au mai cuvântat Tiberiu Iuhas - primul director al Companiei Naţionale a Uraniului, Gheorghe Andrei - directorul companiei FCN Piteşti (Fabrica de Combustibil Nuclear - companie la care ajunge pulberea sinterizabilă de dioxid de uraniu şi unde sunt produse pastile de uraniu), Cosmin Toderaş - director CNU, Sucursala Feldioara (unde se fabrică pulberea sintetizabilă de dioxid de uraniu care este dusă la Piteşti), Dan Teodorescu – membru AGA, Corneliu Popescu - membru CA-CNU.
Slujbă de pomenire la 100 de metri sub pământ
La 100 de metri în subteran şi la 800 de metri pe orizontală, într-una din galeriile minei de la Crucea, se află capela cu hramul Sf. Varvara, protectoarea minerilor.
După cuvântările participanţilor, cei prezenţi au participat la Te Deum, oficiat de patru preoţi, în memoria celor 19 mineri care au murit în mină. Cu acest prilej, invitaţii au putut vizita o mică parte dintr-una din galeriile de la Crucea, o experienţă vrednică de aducere aminte. La coborâre, prima impresie îţi este dată de senzaţia de frig, însă după ce parcurgi parte din traseul spre capelă, nu poţi decât să te umpli de admiraţie, şi poate un strop de compasiune, pentru munca şi condiţiile nu tocmai prietenoase din subteran, condiţii pe care sutele de mineri de la Crucea le înfruntă zi de zi.
Singura exploatare de uraniu activă din România
Potrivit CNU, „Exploatarea Minieră Crucea este, în prezent, singura exploatare de uraniu activă din România. Aici se desfăşoară lucrări de explorare de detaliu prin lucrări miniere şi foraje subterane, exploatare prin puţuri şi galerii de coastă, lucrări de conservare în vederea închiderii şi ecologizării perimetrelor, tratarea apelor de mină în staţii de depoluare, amenajări de halte, regularizări ale cursurilor de ape etc.”.
Încă din 1964, în zonă au fost identificate mineralizaţii de uraniu în două izvoare din zona Crucea-Botuşana. Până în 1970 s-au executat prospecţiuni şi explorări în perimetrele Crucea-Botuşana, iar în 1971 s-a realizat prima omologare de rezerve pentru structura Crucea. În perioada 1977-1982, în paralel cu lucrările de exploatare în extindere, s-a derulat şi etapa de proiectare pentru punerea în exploatare a zăcământului Crucea-Botuşana. Zăcământul a intrat în exploatare în luna august 1983, mai întâi la Crucea, şi începând cu anul 1985, structura Botuşana.
