Cum pot scăpa şoferii de amenzile de radar. Sfaturi ale unui profesor al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava

Tot mai mulţi suceveni sunt nemulţumiți de amenzile radar și de faptul că li se suspendă carnetele de conducere pentru depăşirea vitezei legale măsurate cu aşa-numitul sistem de detectare “luare din mers”. Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Gutt de la Facultatea de Inginerie Alimentară din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” este preocupat de această problematică pe care a studiat-o îndelung.

Gheorghe Gutt dă dreptate cetățenilor nemulţumiţi, care au reale șanse de câştig în instanţă, pentru că, așa cum el spune, „viteza este o mărime metrologică, ea trebuie măsurată cu mijloace metrologice, iar orice măsurătoare a unei mărimi metrologice efectuată prin mijloace nemetrologice, conform Legii Metrologiei din România, este ilegală”.

Gheorghe Gutt expune o serie de argumente prin care demonstrează disfuncţionalităţile şi neregulilor sistemelor radar. Potrivit lui, toate dovezile expuse sunt argumente suficiente pentru cei care doresc să conteste în instanță o amendă sau suspendarea carnetului de conducere pentru depăşirea vitezei, măsurată din mersul mașinii poliției.

Gutt: „Ilegalitatea nu este una măruntă, ci este una gravă”

Seria argumentelor expuse de profesorul Gutt par stufoase şi greu de pătruns la prima vedere. Urmărind însă cu atenţie firul raţionamentului său, dovezile pe care se bazează demonstraţia prind sens.

„În primul rând, ilegalitatea nu este una măruntă, ci este una gravă”, spune Gheorghe Gutt.

Acesta a dezbătut pas cu pas întreaga problematică, detecția vitezei de pe loc, de către aparatele radar, fiind primul subiect tratat.

„Aşa cum am menționat, viteza este o mărime metrologică. Poliţia este obligată să măsoare o viteză absolută, mai precis numai viteza vehiculului vizat, ceea ce presupune obligatoriu ca maşina poliţiei să stea pe loc și nicidecum să fie în mişcare”, arată profesorul. El mai precizează că în momentul măsurării vitezei de pe loc, unghiul dintre axa antenei radar și axul şoselei trebuie să fie cuprins între 5 și 20 de grade din cauza faptului că emisia radiației de către antena radar se face după un con, iar pentru ca măsurătoarea să fie corectă, vârful acestui con trebuie să cadă sub un unghi cât mai mic pe autovehicul. Cu cât acest unghi depășeşte 20 de grade, cu atât eroarea de măsurare este mai ridicată. Dacă aceste condiții sunt respectate, măsurătoarea vitezei cu radarul de pe loc este corectă, având erori de măsurare tolerate de câteva procente (aceste procente diferă de la țară la țară).

„O serie de condiţii, obligatorii în alte ţări, nu se respectă în România”

Cât despre detecția vitezei din mers, Gutt explică: „Atunci când se măsoară viteza din mers, se determină viteza relativă între vehiculul vizat și cel al poliției, ceea ce evident contravine Legii Metrologiei, dar şi unui principiu fizico-matematic (principiu ce stă la baza ecuaţiei Doppler)”. Cu toate acestea, unele țări, printre care și România, folosesc măsurarea vitezei autovehiculelor cu radar și din mers, respectiv determină viteza vehiculului vizat la „întâlnire” sau „din urmărire”. Pentru ca acest tip de măsurătoare să fie acceptată, în unele ţări sunt impuse poliţiei o serie de condiţii tehnice şi metrologice care garantează, în primul rând, că viteza maşinii poliţiei este măsurată metrologic.

„Trebuie ştiut că la detecţia vitezei din mers, la stabilirea vitezei autovehiculului vizat, participă şi valoarea vitezei vehiculului poliţiei”, explică Gutt.

Prima condiţiei stipulează că detectorul de viteză al autovehiculului poliţiei trebuie verificat și sigilat anual de către Institutului National de Metrologie (INM), împreună cu radarul, scop în care vehiculele poliţiei trebuie deplasate la INM şi testate în mers, în condiții reale, pe un stand de încercări omologat. Totodată, INM trebuie să dispună de un stand de verificare din mers atât pentru radar, cât și pentru detectorul de viteză, și să respecte în timpul detecției din mers protocolul stabilit în omologarea Biroului Român de Metrologie Legală (BRML). La orice înlocuire a cauciucurilor de pe roțile tractoare ale vehiculului poliției, radarul împreună cu detectorul de viteză să fie recalibrate și sigilate de către INM. De asemenea, soft-ul detectorului radar nu trebuie să permită achiziţia vitezei vehiculului vizat la un unghi mai mare de 20 de grade între axa antenei și axa şoselei, iar viteza mașinii poliţiei trebuie să fie constantă în timpul detecție. Totodată, radarul trebuie să nu fie pornit la puţin timp înainte de detecție, iar în timpul măsurătorilor atmosfera trebuie să nu fie umedă.

Gheorghe Gutt arată că nici una din aceste condiţii nu este respectată în România. 

Chiar şi în cazul în care aceste rigori sunt respectate, în continuare apar erori de măsurare mai mari la detecţia radar din mers, decât la cea de pe loc. Aceste erori sunt cauzate, cumulativ, de gradul de uzură a cauciucurilor autovehiculelor poliţiei, de gradul de umflare variabilă a cauciucurilor, de unghiul sub care se face achiziţia vitezei la întâlnire, de variaţia vitezei maşinii poliţiei în momentul detecţiei etc.

Din aceste motive, în alte ţări eroarea admisă pentru acest tip de măsurare este de ±10% pentru detecţia la întâlnire şi de 8% pentru detecţia în urmărire, valoarea erorii de măsurare scăzându-se întotdeauna în favoarea cetăţeanului, din viteza indicată de radar.

„La noi în ţara, după ce că nu respectăm nici una din condiţiile tehnice enumerate mai sus, ceea ce duce la erori de măsurare mari, eroarea tolerată de poliţie este mult mai mică decât cea din alte ţări”, a mai spus profesorul.