Proiectul pilot de screening național al depresiei, lansat şi la Suceava

Casa de Cultură a Sindicatelor Suceava a găzduit miercuri, 14 august, lansarea proiectului pilot de screening național al depresiei.

Acțiunea a avut loc în sala mică, fiind desfășurată în cadrul Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog.

De coordonarea acestui proiect se ocupă Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret și managerul Tiberiu Rotaru, psiholog al spitalului, care a susținut că: "Acest proiect este o necesitate datorită creșterii incidenței depresiei, în rândul persoanelor de toate vârstele, iar costurile sociale, economice și umane ale acestei boli au devenit mai mult decât semnificative".

Pacienții depresivi simt lipsa plăcerii, a interesului și a energiei

Dan Prelipceanu, șef al Catedrei de Psihiatrie la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București, a detaliat acest fenomen: "Depresia este o accentuare în sens negativ a dispoziției bazale care stă la temelia vieții noastre psihice, iar atunci când devine patologică, ajungem la serviciile de sănătate și intervențiile farmacologice".

Victor Marinescu, doctor al Spitalului Clinic de Psihiatrie "Alexandru Obregia" din București, a explicat: "Simptomele apropiate de diagnosticarea de depresie sunt dispoziția depresivă, lipsa plăcerii sau a interesului și lipsa energiei. Se pierde plăcutul, iar omul nu mai are bucuria de până atunci. Nu-i mai place o mâncare, să iasă cu prietenii, iar viața pierde aspectele pozitive".

Diagnosticarea pacientului

Depresia este o boală a întregului corp, iar un prim pas important în ușurarea muncii asupra pacienților este recunoașterea depresiei. Despre acest aspect a explicat mai multe Victor Marinescu: "Pacienții trebuie evaluați, iar dacă nu recunoaștem depresia ne chinuim cu pacienții respectivi. Dacă îl ajutăm pe acel pacient, ajutăm și munca noastră".

Aproape 90% dintre pacienți au tulburări de somn, iar depresivii gândesc mai greu și au decizii mai lente.

Bogdana Bursuc, psiholog Mind Institute, a povestit cum un diagnostic este de fapt o explicație: "Din punct de vedere psihologic, pentru pacienți, o explicație este foarte liniștitoare și de la o lipsă totală de speranță, poate continua la o doză de speranță, iar asta începe prin creionarea unei soluții. Nu trebuie să-i arătăm pacientului că este bolnav, iar depresia nu este din vina lui. Este o boală ca oricare alta, ce nu trece pur și simplu și nu spune nimic despre pacient".

"În 2030, depresia va fi cea mai răspândită boală"

Dan Prelipceanu a explicat un argument al Organizației Mondiale a Sănătății referitor la depresie în viitor: "Este convingător și îngrijorător faptul că în 2020 depresia va fi a doua cauză de morbiditate generală, iar în 2030, planetar, va fi cea mai răspândită boală, din punct de vedere al prevalenței. Din punct de vedere al sistemului de sănătate, depresia devine obiectivul prioritar al intervențiilor noastre, iar medicii de familie, asistența primară, fac parte din acest dispozitiv de luptă cu bolile în care este necesară recunoașterea depresiei și încercarea de a interveni cât mai repede".

Dacă există o cauză de morbiditate atât de extinsă, depresia este o povară a societății în creștere, iar din punct de vedere al prevalenței, 14% dintre noi vor face de-a lungul vieții, o formă de depresie.

Raluca Nica, psiholog în cadrul Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, a spus că "este pentru prima dată în România când facem un asemenea proiect care sper că va fi unul de succes, în așa fel încât să îl putem extinde pentru că, la această oră, acest proiect se desfășoară în șase județe în așa fel încât să avem o oarecare reprezentativitate națională".

Acest screening național se va încheia în luna noiembrie, iar atunci organizatorii vor reveni cu rezultate.