A X-a ediţie a Festivalului Naţional al Păstrăvului de la Ciocăneşti

În perioada 15-18 august, în comuna muzeu Ciocăneşti s-a desfăşurat a X-a ediţie a Festivalului Naţional al Păstrăvului.

Prima zi a festivalului a fost dedicată paradei portului popular, lansărilor de cărţi şi CD-uri, dar şi vernisajului unei expoziţii cu lăzi de zestre.

Stânele de pe Suhard atrag tot mai mult turiştii

“Sus, sus, sus la munte sus, că acolo şi păstrăvu-i dus”, a fost invitaţia făcută celor prezenţi la Ciocăneşti pentru a vizita stânele din Munţii Suhard alături de Ansamblul “Brăduţul” din Botoş. O parte dintre turişti s-au oprit şi la Mănăstirea Sfânta Cruce, locul de unde drumul pietruit continuă destul de abrupt spre culmea Munţilor Suhard. 

Toţi cei care au ajuns la aceste stâne au rămas impresionaţi de condiţiile oferite ciobanilor, dar şi celor care poposesc aici.Turiştii au găsit în vârf de munte stâne cu cabine de duş, toalete moderne, apă la chiuvetă. Gheorghe Giosan, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale din Ciocăneşti, cel care s-a ocupat de stânele de pe munte, ne-a spus că oamenii care stau cel puţin 4-5 luni cu animalele pe munte trebuie să aibă condiţii bune de locuit, iar produsele obţinute la stână trebuie să respecte condiţiile din Uniunea Europeană.

Alexandru Şcheua fost gazda a peste 200 de oameni la Stâna Şveţărie. Pe lângă caş şi urdă, toţi cei care au ajuns la această stână au putut degusta cârlan jintuit şi alte bucate din carne de oaie pregătite la ceaun. Alexandru Şcheu ne-a spus că aceasta este cea mai frumoasă stână din tot Suhardul, aflată pe cel mai întins platou, de unde se pot admira toate aşezările din vale. Turiştii au fost interesaţi şi de modul cum se făcea şvaiţerul, mai ales că lângă moderna stână au rămas ruinele beciului în care şvaiţerul era păstrat pentru maturare 120 de zile.

„În trecut, în acest beci se ţinea şvaiţerul la dospit timp de patru luni. Beciul are o vechime de peste 150 de ani, erau mai multe compartimente unde se punea şvaiţerul la maturare”, a spus baciul Alexandru. 

Plutele au pornit iar pe Bistriţa Aurie

Circulatul cu plutele pe Bistriţa Aurie, ocupaţie străveche a ciocăneştenilor, a fost un alt punct de atracţie al Festivalului Păstrăvului. Vineri, 16 august, pe lângă Concursul de pescuit la păstrăv ale cărui manşe s-au desfăşurat atât dimineaţa, cât şi după-amiaza, puţin înainte de prânz de la „Podul Negru” din Botoş au pornit plutele pe Bistriţa.

Ocupaţie veche de sute de ani, plutăritul a rămas doar o amintire pentru oamenii din Ciocăneşti şi a devenit o atracţie turistică pentru cei care ajung în zonă la mijlocul lunii august. Ca şi în ceilalţi ani, plutele au fost conduse de Vasile Morari, un om trecut de 60 de ani, ajutat de Savu Rusu şi câţiva ucenici. El construieşte plute de la 16 ani, iar de la 17 ani le şi “cârmuieşte”, meserie pe care a învăţat-o de la tatăl său. 

Călătoria cu pluta a durat aproape cinci ore, din cauza apei mici, de multe ori fiind necesară intervenţia unui utilaj pentru a tracta plutele. Localnicii, îmbrăcaţi în straie populare, au aşteptat cu afinată, ţuică şi plăcinte trecerea plutelor, aşa cum o făceau şi în urmă cu mai bine de 40-50 de ani. Şi pentru că nu au reuşit să-i cinstească pe plutaşi, i-au cinstit pe turişti cu bunătăţile pregătite.

Concursul de pescuit la păstrăv

La concursul de pescuit la muscă au participat 15 pescari arbitraţi de tot atâţia arbitri. Aceştia au avut şi rolul de a ecologiza sectoarele de pescuit. Locul I i-a revenit lui Adi Ignat din Suceava, locul al doilea i-a revenit lui Marcel Hânceanu din Vatra Dornei, locul al treilea lui Valeriu Rebenciuc din Suceava, iar pe locul IV s-a situat campionul naţional la spinning şi vicecampion mondial în 2011, Ion Dumitru (Paco), adus de Paul Munteanu, unul dintre participanţii la toate ediţiile festivalului.

Tot pe Valea Bistriţei s-a ţinut etapa finală a Campionatului naţional de pescuit de pe mal la păstrăv stilul spinning, organizat de Liga română de spinning. După această etapă se definitivează lotul naţional pentru pescuit de pe mal la păstrăv.

În cadrul concursului s-a populat râul Bistriţa cu 1.500 de bucăţi de puiet de păstrăv curcubeu. Pregătirea, desfăşurarea şi premierea concursului de pescuit au fost făcute de membrii clubului Rotary Vatra Dornei, prin Leonard Rey. 

Păstrăvul, alături de medicamentele naturale ale Bucovinei

Concursul de artă culinară i-a reunit pe cei mai buni bucătari în prepararea produselor din peşte. Şase ciocăneşteni au fost premiaţi pentru gustul produselor, modul de aranjare, originalitate, diversitate de produse prezentate. Au primit diplome, premii în bani şi produse cosmetice oferite de Avon: Laurenţia Cecilia Ţăran – pentru varietatea produselor, Olguţa Mihalciuc – pentru cea mai gustoasă reţetă de borş de peşte, Elisaveta Ţăran – pentru reţeta ingenioasă de pizza cu păstrăv, Laura Şcheul – pentru cea mai originală reţetă, peşte cu nucă, Stela Ţăran – pentru cea mai frumoasă prezentare, Vlad Moroşan – pentru platoul păstrăvarului. Şi gazda concursului, pensiunea Melos, a primit un premiu pentru “Cea mai ospitalieră gazdă”. Preşedintele juriului a fost Marilena Niculiţă. 

Toţi cei care au ajuns la Ciocăneşti au putut servi borş de păstrăv sau păstrăv prăjit cu mămăliguţă, sau au putut degusta din “medicamentele naturale ale Bucovinei”, aşa cum a numit Ştefania Chiloti produsele obţinute din fructe de  pădure.

„Nici un fel de medicament nu este ca siropurile naturale din afine, brad, zmeură, cătină, făcute după cele mai bune reţete, naturale 100 %, pentru că nu se folosesc decât fructe şi zahăr”, a precizat doamna Ştefania.

Spectacole la lumina focului de tabără

În fiecare seară, de la ora 20.00, toţi cei care au ajuns la Ciocăneşti s-au adunat în jurul focului de tabără alături de solişti şi formaţii îndrăgite, printre care s-au numărat IonPaladi, Ansamblul “Dorna Dorului”, Ansamblul “Plaiurile Pojorâtei”, Haiducii, Datina, Sorin Ursan Delaclit, Mircea Baniciu şi Ami. Dacă unii dintre artişti au preferat scena, alţii, cum au fost şi membrii trupei Datina, au preferat să susţină recitalurile în jurul focului de tabără şi să intre în horă cu cei prezenţi.

Duminică, în pauzele dintre evoluţiile artistice ale formaţiilor invitate a avut loc premierea celor mai frumoase case, care păstrează nealterate motivele populare specifice localităţii Ciocăneşti, premierea celor mai frumoase grădini cu flori şi a celor mai frumoase păstrăvării. Festivalul s-a încheiat cu “Hora plăieşilor”, dansată alături de Elisa Hechelciuc.

Muzică clasică şi caricatură pe malul Bistriţei

Ovidiu Ambrozie Bortă (BOA) a încântat publicul prezent la festival cu o expoziţie de desene şi a executat portrete celor care au dorit ca artistul să le surprindă partea satirică a feţei.

Pentru aproximativ două ore, Casa parohială din Ciocăneşti s-a transformat în sală de audiţie pentru iubitorii muzicii clasice. Aici a avut loc a treia ediţie a manifestării “Compromisuri muzicale”, organizată de preotul Ilie Russu. Au evoluat la pian, vioară şi vocal Mihai Rusu, Gabriel Rusu, Laura Maria Niculiţă şi Simona Şcheul.

Munţii Suhard, destinaţie de vacanţă

Primarul din Ciocăneşti, Radu Ciocan, a declarat: „Anul acesta am desfăşurat Festivalul Păstrăvului pe Bistriţa, unde are loc concursul de pescuit, pe malurile Bistriţei, unde se desfăşoară concursuri culinare, concursuri sportive, spectacole şi alte activităţi, dar şi la înălţime, pentru că şi păstrăvul, în anumite perioade, o ia pe pâraie spre izvoare, spre vârful muntelui”.

El a mai precizat: „Am fost cu peste 200 de turişti pe Suhard pentru a le prezenta frumuseţile Suhardului. În virtutea tradiţiei, toţi cei prezenţi au fost primiţi cu colac, sare şi afinată. Am avut pregătite surprize la toate cele patru stâne construite pe Suhard la standarde europene. Ne face plăcere să prezentăm şi altora ce am făcut noi aici, în speranţa că vor trage învăţăturile necesare şi îi vor determina şi pe alţii să facă la fel. Promovăm Munţii Suhard pentru că dorim ca pe viitor acest masiv muntos să îl transformăm într-o destinaţie de vacanţă pentru cei care vin în zona noastră”.