Indivizii acuzaţi că exploatau suceveni în spălătoriile auto din Anglia au scăpat de închisoare

Zi cu noroc pentru cinci indivizi judecaţi sub acuzaţia că au exploatat la spălătoriile din Anglia mai mulţi suceveni. Soluţia pronunţată ieri la Curtea de Apel Suceava nu este însă definitivă şi poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cea mai importantă schimbare s-a petrecut în cazul lui Riciard Timofte, de 42 de ani, din Darabani. În locul celor cinci ani şi şase luni cu executare cât primise la Tribunalul Suceava, Timofte a fost achitat de magistraţii de la Curtea de Apel Suceava.

Şi pentru ceilalţi patru inculpaţi din dosar situaţia este cu totul alta. Corneliu Bechian, zis „Gicu”, de 22 de ani, Virgil Marcu, fost „Râpă”, zis „Gigel”, ambii din Frătăuţii Noi, Ciprian Cătălin Huzdup, zis "Buzatu", de 24 de ani, respectiv Todiriţă Viorel Huzdup, zis "Vicenţiu", de 25 de ani, ultimii doi din comuna ieşeană Ţigănaşi, au aflat că nu vor mai sta la închisoare. Condamnarea de cinci ani cu executare le-a fost revocată, iar instanţa a decis să-i condamne la câte trei ani şi două luni cu suspendare sub supraveghere.

Pentru ce au fost trimişi în judecată

Corneliu Bechian şi cei doi inculpaţi Huzdup, susţin anchetatorii, aveau rolul de coordonatori ai activităţii de exploatare în spălătoriile închiriate de alte două persoane, soţii Ştefan Dorin şi Elena Bechian, ţinând evidenţa maşinilor spălate de angajaţi şi de încasările făcute de aceştia, bani pe care îi predau ulterior liderilor grupării.

Virgil Marcu, se arată în rechizitoriu, a racolat mai multe victime de pe raza oraşului botoşănean Bucecea, promiţându-le locuri de muncă bine plătite la spălătoriile din Anglia ale familiei Bechian.

El s-a mai ocupat şi de transportul victimelor de la Bucecea la Frătăuţii Noi, unde au fost cazate peste noapte şi de unde, a doua zi, au plecat spre Anglia.

Riciard Timofte este acuzat că s-a ocupat de transportul din România în Anglia, iar pe drum le-a luat victimelor documentele de identitate, refuzând să le restituie şi predându-le lui Ştefan Dorin Bechian.

Potrivit rechizitoriului de trimitere în judecată, patronii afacerii cu “sclavi”, Ştefan Dorin şi Elena Bechian, sunt cercetaţi într-un alt dosar, procurorii DIICOT dispunând disjungerea cercetărilor faţă de cei doi, precum şi faţă de alţi indivizi, Ştefan Ovidiu Pleşca, de 30 de ani, Elena Pleşca, în vârstă de 27 de ani, ambii din Frătăuţii Noi, Adrian Bobi Covaci, în vârstă de 35 de ani, din municipiul Rădăuţi, şi Constantin Mihai, în vârstă de 43 de ani, din Bucecea.

Au încercat să cumpere tăcerea victimelor

După ce buba a crăpat şi Crima Organizată a intrat pe fir şi a demarat ancheta, Ştefan Dorin Bechian a contactat, în mod repetat, atât direct, telefonic, cât şi prin interpuşi, părţile vătămate, încercând să le determine, prin oferirea de bani, să-şi schimbe declaraţiile date în faţa organelor judiciare. Pentru acest lucru Bechian ar fi oferit între 150 şi 400 de euro. În total, anchetatorii au identificat 11 victime, care au depus mărturie şi în faţa judecătorilor.

Victimele au povestit că cel care le-a spus de oferta de muncă a fost Virgil Marcu. Acesta a susţinut că vărul său are mai multe spălătorii în Anglia şi caută să angajeze români. Salariul promis era 1.000 de euro, cu asigurarea transportului până la destinaţie, a cazării şi a meselor zilnice. În momentul în care treceau cu bacul spre Anglia, după ce în prealabil le fuseseră ridicate documentele de identitate de către traficanţi, victimele aflau că salariul a scăzut la 600 de euro.

Ajunse la destinaţie, victimele aflau de la Ştefan Dorin Bechian că banii pe care îi vor primi în fiecare lună vor fi 400 de euro şi că, din prima plată, le va opri cheltuielile legate de transport, respectiv câte 160 de euro de persoană.

„Sclavii” erau duşi la casa în care locuiau soţii Bechian şi cazaţi în două camere, fiind nevoiţi să doarmă câte nouă-zece într-o încăpere.

Camerele nu aveau mobilier, iar mulţi dintre angajaţii de la spălătorii dormeau direct pe mochetă. Aici erau informaţi că trebuie să intre cu atenţie în imobil şi în linişte, pentru ca vecinii să nu observe câte persoane locuiesc în acel imobil.

Munca efectivă începea la ora 8:00 şi se termina în jurul orei 19:00. Singura excepţie era duminica, atunci când programul era redus până la ora 16:00.