Printează articolul
Trimite e-mail
Câteva mii de credincioşi l-au sărbătorit ieri pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, la Mănăstirea Putna. Sfânta Liturghie a fost oficiată, în curtea mănăstirii, de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, PS Longhin, Episcop de Bănceni – Ucraina, împreună cu un sobor impresionant de aproape o sută de preoţi şi diaconi din ţară, dar şi din Republica Moldova şi Ucraina.
Şi printre pelerini s-au aflat grupuri de credincioşi din Republica Moldova şi Ucraina, care s-au alăturat oamenilor din satele apropiate mănăstirii, care vin an de an la Putna, mai ales pe 2 iulie, când este pomenit Sfântul Ştefan cel Mare, dar şi pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, la hramul istoric al mănăstirii.
În straie populare, cu evlavie, la Putna
Încă de dimineaţă, de la primul dangăt de clopot, peste Putna s-au aşternut liniştea, bucuria duhovnicească, evlavia care i-au însufleţit pe toţi cei care au ales să fie prezenţi la Mănăstirea Putna, într-o zi frumoasă de iulie. Unii au venit cu scăunele de-acasă, pentru ca atunci când puterile nu-i mai ţin, să se aşeze pe ele şi să nu părăsească mănăstirea. Alţii şi-au adus pături, pentru a se odihni împreună cu cei mici, sau umbrele pentru a se apăra de razele soarelui.
Straiele populare purtate cu mândrie de mulţi dintre cei prezenţi ieri la Putna au dat frumuseţe momentului şi ne-au întărit credinţa că tradiţia, limba română, steagul tricolor, rugăciunea nu pot fi dărâmate uşor de globalizare şi influenţele occidentale.
Cu bucurie au ascultat pelerinii ieri şi câteva cântece dedicate marelui Voievod Ştefan cel Mare, interpretate de câţiva tineri de la strană, dar şi cântece patriotice, care făceau ca fiecare inimă să tresară de bucurie că sunt laolaltă, la Putna lui Ştefan.
Majoritatea pelerinilor care au ajuns ieri la mănăstire s-au închinat mai întâi la mormântul Sfântului Ştefan cel Mare, mormânt care este străjuit de o candelă pururea aprinsă. După ce au depus flori la mormântul Voievodului Ştefan ce Mare, care a trecut la Domnul pe 2 iulie 1504 (Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândurile sfinţilor pe 20 iunie 1992), credincioşii au luat parte la Sfânta Liturghie arhierească.
„Ştefan cel Mare ar trebui să fie un exemplu de admirat, dar şi de urmat de cârmuitorii de astăzi ai ţării”
Cuvântul de învăţătură de la finalul Liturghiei a fost ţinut de ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, care a vorbit în cuvinte elogioase despre marele Voievod Ştefan cel Mare, „care şi-a iubit ţara şi poporul şi le-a închinat lui Dumnezeu”. ÎPS Teodosie le-a amintit pelerinilor că Ştefan cel Mare a domnit în vremuri tulburi, dar arma lui principală a fost rugăciunea.
„Ştefan cel Mare ar trebui să fie un exemplu de admirat, dar şi de urmat de cârmuitorii de astăzi ai ţării. Ştefan cel Mare n-a apărat nedreptatea, nemernicia şi hoţia”, a spus arhiereul.
Ştefan ce Mare, „cel mai mare cârmuitor de oşti, care a biruit cu vitejie, cu credinţă şi diplomaţie”
Arhiepiscopul Tomisului le-a vorbit credincioşilor despre faptul că „Voievodul Ştefan a avut grijă să lase poporului pământ, vite, păduri, bogăţii. A iubit codrii şi a voit să aibă ca loc de veşnică pomenire Mănăstirea Putna, acesta să fie locul de unde să vegheze toată Moldova. Dumnezeu l-a ajutat să biruiască în lupte. El nu ar fi avut atâta putere dacă nu se ruga lui Dumnezeu. A fost un păstor pentru popor, asemeni lui Moise. Îşi iubea poporul şi a fost un adevărat domn, despre care istoricii spun că a fost cel mai mare cârmuitor de oşti, care a biruit cu vitejie, cu credinţă şi diplomaţie”.
ÎPS Teodosie: „ÎPS Pimen este cel mai harnic, darnic, milos, apropiat de oamenii aflaţi în nevoi”
În cuvântul său de final, ÎPS Teodosie le-a amintit credincioşilor că şi ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, este legat sufleteşte de Mănăstirea Putna. „Dumnezeu l-a legat de acest loc, aşa că din 1991 este Arhiepiscopul Sucevei şi Bucovinei, slujeşte Bucovina şi este străjer mai puternic decât toţi bucovinenii. Este cel mai harnic, darnic, milos, apropiat de oamenii aflaţi în nevoi, nu refuză pe nimeni care are nevoie de ajutor”.
Arhiepiscopul Tomisului a mai afirmat, cu sinceritate, că la Putna şi în preajma Arhiepiscopului Pimen, „simt o căldură care mă împresoară şi pot să spun că sunteţi un părinte de care nu sunt vrednic. Vă sunt recunoscător. Aţi luminat Bucovina, sunteţi păstorul nostru. Dumnezeu să vă întărească harul, slujire cât mai lungă, să nu vă lăsaţi descurajat de vremurile potrivnice. (...) Să vă ajute Dumnezeu să intraţi în posesia Fondului Bisericesc, să fiţi dârz, încrezător şi La mulţi ani!”.
„Nu am fost înţeles!”
ÎPS Pimen l-a dat ca exemplu pe PS Longhin, Episcop de Bănceni – Ucraina, prezent la eveniment, „care are grijă de peste 400 de copii şi tineri bolnavi, fără mâini, cu SIDA, cu cancer, <pe care i-a înfiat>, iar resursele materiale sunt din câmp. El povesteşte că merge cu coasa, cu furca pe câmp şi ceilalţi îl urmează. Aceasta este misiunea Bisericii de astăzi. De ce cerem noi pădurile... pentru a întreţine monumentele şi pe săraci. Am construit pentru sinistraţi peste 200 de case, mai mult decât a făcut statul... De aceea, vrem restul acestor averi, dar nu am fost înţeles. Nădăjduim, nădăjduim să fim înţeleşi...”
PS Longhin, Episcop de Bănceni, a mulţumit pentru invitaţia de a fi prezent la sărbătoarea Putnei şi i-a invitat pe ierarhii români în Ucraina, la Mănăstirea Bănceni, pentru a sluji împreună.
Parada militară
Parada militară a constituit un moment special al zilei, a dat onorul cuvenit şi le-a adus aminte celor prezenţi ieri la Putna „de străjerii Măriei Sale Ştefan”. Programul s-a încheiat cu o depunere de coroane la mormântul Sfântului Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Putna, mormânt care este străjuit de o candelă pururea aprinsă, unde credincioşii se închină cu evlavie.
La parada militară, când fanfara Primăriei Suceava a interpretat o piesă patriotică, credincioşii au aplaudat. Arhimandritul Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, care este şi exarh administrativ al mănăstirilor din Eparhia Sucevei şi Rădăuţilor, le-a mulţumit arhiereilor şi invitaţilor veniţi din ţară, dar şi de peste hotare la sărbătoarea Putnei de pe 2 iulie, le-a mulţumit oficialităţilor, dar şi primarului Sucevei, Ion Lungu, pentru că a trimis fanfara pentru a susţine momentul paradei militare şi depunerea de coroane la Mormântul Sfântului Ştefan, lansându-i o invitaţie la Putna.
Oficialităţi prezente ieri la Putna
La sărbătoarea Putnei au fost prezenţi şi prefectul Sucevei, Florin Sinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, deputatul Sanda-Maria Ardeleanu, primarul comunei Putna, Gheorghe Coroamă, şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Suceava, comisarul-şef Nicuşor Todiruţ, şeful Jandarmeriei Suceava, generalul de brigadă Eugen Şalar, precum şi alţi reprezentanţi ai instituţiilor de poliţie şi jandarmerie.
Gânduri din suflet, pentru un sfânt
Am întâlnit-o printre pelerini pe Aurelia Pîslar, în vârstă de 80 de ani, din Vicovu de Sus, care ne-a spus că vine mereu la Putna, „pentru rugăciunea aceasta frumoasă. Ştefan cel Mare a apărat Mănăstirea Putna. Cu cât mergi mai departe, la biserici, cu atât rugăciune este mai de folos, nu? Noi venim mai des la mănăstire, pentru rugăciune”.
Mariana Onea, în vârstă de 31 de ani, mamă a şase copii, s-a mutat în zona Putnei, venind din Focşani, tocmai pentru a fi mai aproape de Ştefan cel Mare. „Pentru noi, Ştefan cel Mare este ocrotitorul nostru, pentru că pe fiul cel mare îl cheamă Ştefan. Voievodul înseamnă foarte mult pentru noi, românii. Suntem din Gura Putnei şi venim an de an la acest eveniment. Simţim că ne ocroteşte Sfântul. De aceea, am venit în această zonă, de la Focşani, pentru că simţim că ne ajută”, ne-a spus femeia.
Robert, din Arad, se afla ieri la Putna împreună cu soţia, într-un pelerinaj pe la mănăstirile din Moldova. Ne-a spus că a venit pentru prima dată la Putna şi i se pare un loc minunat, plin de istorie.
„Mănăstirea Putna a fost şi rămâne mănăstirea noastră de suflet”
Printre pelerini, am întâlnit-o şi pe Rozalia Motrici, soţia regretatului scriitor şi om de radio Mircea Motrici, care an de an transmitea live de la Mănăstirea Putna, spre bucuria celor care îl ascultau. „Pentru mine şi soţul meu, Mircea Motrici, Mănăstirea Putna a fost şi rămâne mănăstirea noastră de suflet. An de an, atât pe 15 august, cât şi pe 2 iulie, Mircea Motrici transmitea de aici pentru Radio România Actualităţi, dar nu numai la aceste date. De fiecare dată când era un eveniment deosebit la Mănăstirea Putna, el era prezent. Acum vin la Putna şi mă uit printre lume şi aştept să-l zăresc pe undeva...”
Rozalia Motrici era însoţită de Maria Pascal, din Putna, care vine des la mănăstire, „pentru a preţui tot ce a lăsat bun, frumos, de preţ Ştefan cel Mare”.
( 3 iul 2013, 11:48:31
Un curvar care-i kilarea pe toti care se uitau urat la el e declarat sfant pentru ca a dat ordin sa se construiasca 44 biserici...
Si Iliescu care e ateu o sa fie declarat sfant pentru ca in timpul domniei lui s-au construit in Romania cate 2 biserici pe zi.
Stefan cel mare a incalcat constant poruncile:
6. Sa nu ucizi: "degrabă a vărsa sânge nevinovat: de multe ori, la ospețe omorâia fara giudeț."
7. Sa nu fii desfranat. "În afara celor în jur de 8 copii rezultaţi din căsătoriile lui Ştefan cel Mare, despre alte 8 persoane s-au emis ipoteze că ar fi fii nelegitimi ai voievodului ori şi-au revendicat ei înşişi această ascendenţă. Concluzia investigaţiei istoricului Sorin Iftimi este „simplă şi surprinzătoare pentru multă lume”: în ciuda faimei sale de mare cuceritor, lui Ştefan cel Mare nu i se pot dovedi decât unul, sau cel mult doi fii nelegitimi: Petru Rareş şi, posibil, acel Alexandru menţionat în pomelnicul de la Bistriţa."
10. Sa nu poftesti nimic din ce este al aproapelui tau.
cu 7 din 10 se califica la a fi sfant?