Sondaj de opinie în rândul doctorilor suceveni privind acţiunile de protest propuse de Colegiul Medicilor din România

Cei 900 de medici din judeţul Suceava au primit în cursul zilei de vineri chestionare pentru a-şi exprima punctul de vedere privind acţiunile de protest propuse de Colegiul Medicilor din România (CMR). Anunţul a fost făcut ieri, de secretarul Colegiului Judeţean al Medicilor (CJM) Suceava, dr. Irina Badrajan, care a informat că doctorii au timp până la sfârşitul lunii pentru a-şi spune părerea cu privire la mişcările revendicative ce ar putea avea loc din luna august.

„Derulăm un program de investigare a opiniei membrilor colegiului cu privire la situaţia de criză a sistemului sanitar românesc şi a declinului cauzat de subfinanţarea cronică şi legislaţia inadecvată. Acţiunea este în concordanţă cu iniţiativa Colegiului Medicilor din România şi se desfăşoară în toate judeţele. Medicii suceveni sunt invitaţi să completeze şi să returneze un chestionar la adresa de e-mail sau numărul de fax al Colegiului”, a arătat dr. Irina Badrajan.

Luna trecută, Colegiul Medicilor din România a solicitat guvernanţilor o rectificare bugetară „pozitivă şi suficientă” pentru Sănătate, care să permită funcţionarea corespunzătoare a sistemului sanitar, ameninţând cu acţiuni de protest în cazul în care solicitările formulate de Adunarea Generală a CMR, în urmă cu un an, nu vor fi soluţionate.

Medicii: orele suplimentare şi dăruirea nu pot compensa problemele apărute în sistem din cauza subfinanţării

Într-o conferinţă de presă, preşedintele Colegiului Judeţean al Medicilor Suceava, dr. Sorin Hîncu, a explicat că sărăcia din sistemul sanitar nu poate duce la un act medical de calitate, în ciuda orelor suplimentare lucrate de medici şi a dăruirii angajaţilor din Sănătate, care nu pot compensa problemele apărute în sistem din cauza lipsei de bani.

„Bugetul Sănătăţii din acest an este mai mic cu 18% decât cel din 2012, având în vedere că din acest buget s-au alocat fonduri pentru plata arieratelor”, a subliniat dr. Sorin Hîncu.

Pentru mişcările revendicative preconizate a avea loc din luna august, preşedintele CJM Suceava a cerut şi sprijinul pacienţilor, arătând că principalul scop al acestor acţiuni nu este salarizarea personalului medico-sanitar, ci criza din Sănătate, care generează nemulţumire şi în rândul populaţiei.

Dr. Sorin Hîncu şi-a exprimat speranţa că revendicările medicilor vor fi soluţionate, astfel încât aceştia să nu fie nevoiţi să blocheze activitatea din sistem prin grevă generală sau demisii în bloc.

Medicii şi ceilalţi angajaţi din Sănătate ameninţă din august cu proteste ce pot merge până la grevă generală şi demisii, din cauza proastei remunerări, a condiţiilor grele de lucru, a lipsei de recunoaştere şi respect pentru importanţa activităţii prestate.Protestatariisusţin că s-au săturat de promisiuni fără nici un rezultat, reclamândîn primul rând salariile mici - echivalentul a 200 de euro pe lună pentru un rezident şi respectiv 500 de euro în cazul unui specialist - stresul şi suprasolicitarea la locul de muncă, la care se adaugă modul în care personalul din sistem este tratat de autorităţi.

Mişcările revendicative vor începe cu acţiuni simple şi vor continua cu măsuri mai dure, cu impact puternic

Medicii s-au constituit într-o alianţă din care fac deja parte - pe lângă Colegiul Medicilor din România - Camera Federativă a Medicilor, Federaţia Sanitas, Colegiul Medicilor Dentişti din România şi Asociaţiile Medicilor Rezidenţi. Protestatarii au întocmit şi un calendar al viitoarelor acţiuni revendicative pe care spun că nu vor ezita să-l pună în practică dacă solicitările nu le vor fi luate în calcul de guvernanţi. Mişcările revendicative vor fi gradate şi vor cuprinde adunări de analiză şi protest privind starea sistemului de sănătate la nivel judeţean – în luna august,  marşuri de protest şi pichetări – în luna septembrie, proteste pe legea conflictelor de muncă – în luna octombrie şi demisia în bloc - în luna noiembrie.

România le oferă medicilor cele mai mici salarii din toată Europa. Statisticile arată că, numai anul acesta, 3.000 de medici români au ales să lucreze peste hotare, cu 30% mai mulţi decât anul trecut.