Dramaturgul bucovinean Matei Vişniec a primit aseară titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Suceava

Cunoscutul dramaturg bucovinean Matei Vişniec a primit aseară titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Suceava. Distincţia i-a fost înmânată de primarul Sucevei, Ion Lungu, într-un cadru festiv, la Casa de Cultură a Sindicatelor Suceava, în prezenţa unui public numeros. Acest merit i-a fost conferit dramaturgului încă din primăvara anului trecut, printr-o hotărâre a Consiliului Local.

Primarul Ion Lungu a spus că maestrul Matei Vişniec este alături de Bucovina, alături de Suceava, are gânduri mari şi „sperăm ca într-o zi să vă invităm la un festival de teatru naţional, internaţional, aici, la Suceava. Mergem pe ideea că timpul o să le rezolve, în sensul că suntem în faza în care avem nişte investiţii în domeniul infrastructurii pentru cultură, un centru cultural, un centru pentru tradiţii culturale, un parteneriat cu Casa de Cultură. Vrem să avem o infrastructură în cultură, după care să facem un teatru aici, la Suceava, un teatru stabil al sucevenilor”.

Primarul Ion Lungu a spus că distincţia i-a fost oferită dramaturgului Vişniec şi pentru „efortul pe care îl face pentru a ne reprezenta cât mai bine în occident, acolo unde vrem cu toţii să mergem, şi eu cred că maestrul este o legendă vie a Bucovinei, pune mult suflet în Bucovina, în Suceava, şi nu a uitat niciodată locurile natale”.

„Bucovina are o demnitate a ei, care trebuie păstrată”

Dramaturgul Matei Vişniec a mărturisit publicului, în faţa căruia a primit distincţia,  că este foarte onorat. „Pot să vă promit că nu voi fi un cetăţean de onoare al Sucevei obişnuit, adică voi continua să cred că această regiune şi această Bucovină este una dintre cele mai fascinante regiuni de pe planetă, că potenţialul ei este enorm, că străinii care vin aici se simt extraordinar şi vor să revină, că această provincie, Bucovina, are o demnitate a ei, care trebuie păstrată, indiferent cum va fi reorganizată România, Europa, planeta”.

Matei Vişniec a completat că oamenii din Bucovina au o unitate de spirit care poate fi identificată doar aici.

„Voi continua să spun că lucruri extraordinare se întâmplă în Bucovina şi că ea a progresat enorm în ultimii 20 şi ceva de ani. Voi continua să spun că Bucovina a dat scriitori extraordinari, dovadă că este un pământ care produce talente în continuare. Cum şi de ce...? Mister. Trebuie să recompensăm acest pământ care munceşte pentru noi visând. Pentru că deja a visa înseamnă a ieşi din letargie, iar visul unui om poate deveni, uneori, visul unor oameni. Bucovina merită mult mai mult chiar decât un vis. Să-şi realizeze visele. De ce nu, să îşi depună candidatura pentru a deveni capitală cultural europeană” a explicat maestrul Vişniec.

„Creierul a fost la Paris, inima a rămas în Bucovina”

Poetul şi dramaturgul român a apreciat că de câte ori a venit în Bucovina cu spectacole, a găsit un public extrem de doritor, de curios de a intra în lumea teatrului, a teatrului de idei, şi nu în industria de divertisment.

„Nu m-am putut separa niciodată: dacă creierul a fost la Paris, inima a rămas în Bucovina. Dacă aripile mi le-a dat în mare măsură Franţa, rădăcinile mi le-a dat Bucovina. Această dorinţă de a reveni aici cu ceea ce am învăţat eu acolo este una naturală şi bine-ar fi să simtă şi alţi români care au plecat ceea ce simt eu. Adică, după aventura noastră occidentală, poate că este cazul să ne întoarcem şi să construim ceea ce nu am putut face încă. Cu cât călătoresc mai mult în lume, îmi dau seama că cel mai mult îmi place tot la Rădăuţi, tot în Bucovina, tot la Suceviţa. Cu cât întâlnesc mai mulţi oameni în lume, cu atât îmi dau seama că oamenii de aici sunt cei mai simpatici, cei mai interesanţi, cei mai deschişi, ospitalieri. Ei bine, această Bucovină mi-a dat atât de mult, încât poate acum, pe ultimul sfert de ceas al vieţii mele, merită să-i dau şi eu ceva mai mult. Iată motivele pentru care vin din ce în ce mai des în Bucovina, pentru care propun proiecte culturale, care să fie dincolo de orice sensibilitate politică”.

Aplauze la scenă deschisă

Înainte ca dramaturgul să primească titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Suceava, publicul sucevean a urmărit spectacolul Occident Express, susţinut de actori ai Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, în regia lui Alexandru Boureanu.

În sală s-a aflat atât regizorul Alexandru Boureanu, cât şi regizorul Mircea Cornişteanu, directorul Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova. La finalul spectacolului, publicul s-a ridicat în picioare şi a aplaudat la scenă deschisă evoluţia actorilor. Aceştia au rămas în continuare pe scenă şi după spectacol, aplaudându-l şi ei, alături de public, pe dramaturgul Matei Vişniec, în momentul în care primarul Ion Lungu i-a înmânat titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Suceava.

Tot aseară, după decernarea titlului de Cetăţean de Onoare, a avut loc un dialog despre teatru ca oglindă critică a societăţii, cu Matei Vişniec şi cu regizorul Mircea Cornişteanu. La ora 20:00, la Talcioc Cultural, a avut loc spectacolul „Cuvântul progres rostit de mama suna teribil de fals”, susţinut de Trupa Trap Door Theatre din Chicago. Acţiunile de aseară fac parte din programul Zilele „Matei Vişniec”, eveniment organizat, în perioada 17-19 iunie, de Clubul Rotary Suceava Bucovina.

Carmen Veronica Steiciuc, coordonator al evenimentului teatral Zilele „Matei Vişniec”, a spus că festivalul şi-a propus să aducă în faţa publicului spectacole montate după piese semnate de unul din cei mai importanţi dramaturgi ai momentului, scriitorul şi publicistul român Matei Vişniec, în prezenţa autorului.

Matei Vişniec, între două lumi, între România şi Franţa, între limba română şi cea franceză

Poet şi dramaturg român, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1984, Matei Vişniec trăieşte între două lumi, între România şi Franţa, între limba română şi cea franceză, între pasiunea pentru literatură şi cea pentru jurnalism. Născut în Bucovina, la Rădăuţi, în 1956, Matei Vişniec a urmat şcoala primară, ciclul elementar şi liceul la Rădăuţi, apoi Facultatea de Filosofie şi Istorie a Universităţii Bucureşti. A fost membru fondator al Cenaclului de Luni, coordonat de profesorul Nicolae Manolescu. A debutat cu poezie în revista Luceafărul în 1972 şi editorial în 1980. Pe parcursul unui deceniu (1977-1987) a scris opt piese de teatru în două şi trei acte, aproximativ douăzeci de piese scurte şi câteva scenarii de film, care au fost sistematic respinse de autorităţile culturale. Multiplicându-le pe cont propriu şi distribuindu-le în mediile culturale şi artistice, în anii 80’ scriitori şi regizori prestigioşi vorbeau deja despre dramaturgul Matei Vişniec ca despre o revelaţie. Stabilit la Paris din 1987, Matei Vişniec este considerat unul din cei mai importanţi autori dramatici ai momentului, una din vocile cele mai subtile pe care le auzim astăzi în Europa. Majoritatea operei sale, poezie, proză scurtă, roman, teatru, teatru poetic, eseuri, a văzut lumina tiparului în Franţa şi în România. Piesele care-i poartă semnătura sunt jucate în peste 40 de ţări şi traduse în peste 20 de limbi. În prezent este angajat la Radio France Internaţionale - Secţia Română. În 2009, Matei Vişniec a primit Premiul European acordat de Societatea Autorilor şi Compozitorilor Dramatici din Franţa (SACD) pentru întreaga sa activitate. În România i s-a decernat Premiul pentru Dramaturgie al Uniunii Scriitorilor (de mai multe ori), Premiul UNITER şi Premiul pentru Dramaturgie al Academiei Române.