Măsuri urgente pentru stoparea invaziei gândacilor de scoarţă în pădurile Sucevei

Pagubele produse anul trecut de gândacii de scoarţă, în special Ips duplicatus, în pădurile Sucevei necesită măsuri speciale, pentru limitarea invaziei acestor dăunători care se înmulţesc extrem de rapid.

Tocmai de aceea, şeful Direcţiei Silvice Suceava, Sorin Ciobanu, a cerut mobilizarea generală la nivelul întregului judeţ, apelând şi la sprijinul specialiştilor de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS).

Într-o şedinţă la care au fost prezenţi toţi şefii ocoalelor silvice de stat din Suceava, cercetătorul Nicolae Olenici a tras un semnal de alarmă asupra gradului ridicat de dezvoltare a unei noi generaţii de gândaci de scoarţă, care, odată dezvoltaţi, vor ataca noi arbori, dezvoltând generaţii noi de dăunători.

„Condiţiile de dezvoltare a gândacilor au fost mai favorabile anul acesta decât anul trecut, din cauza căldurii din prima parte a primăverii. Anul acesta, de la jumătatea lui aprilie, a fost o vreme ideală pentru înmulţirea gândacilor”, a spus Nicolae Olenici, care a precizat că în capcanele feromonale puse în timpul primei roiri au fost prinse chiar şi câte 1.300 de exemplare/capcană, ceea ce denotă o populaţie foarte mare de gândaci de scoarţă.

„Suntem într-o fază mai avansată de infestare decât anul trecut pe vremea aceasta, ceea ce trebuie să ne mobilizeze, pentru că ne aşteptăm ca anul acesta să se multiplice la cel puţin trei generaţii. Dacă nu reuşim să-i oprim acum, la prima generaţie, va fi din ce în ce mai greu, pentru că se va produce o creştere exponenţială”, a avertizat specialistul ICAS.

Tocmai de aceea, şeful Direcţiei Silvice Suceava, Sorin Ciobanu, le-a cerut şefilor de ocoale operativitate maximă în aplicarea măsurilor de protejare a pădurilor, stabilite împreună cu specialiştii ICAS.

„Rapiditatea de reacţie este esenţială în aceste condiţii. Planul pe care l-am transmis în teren, fiecărui ocol, trebuie aplicat de urgenţă, în principal depistarea şi marcarea arborilor infestaţi, doborârea şi cojirea lor, pentru că doar aşa avem şansa să ţinem lucrurile în frâu”, a spus Ciobanu.

De altfel, la nivelul Direcţiei Silvice s-a întocmit un plan de măsuri, care trebuie aplicat cu operativitate maximă. Mai mult, la nivelul fiecărui ocol s-a luat măsura deschiderii unor registre din care să rezulte foarte clar activităţile depuse pentru combaterea dăunătorilor pădurii.

„Registrele trebuie completate mereu, astfel încât să avem o oglindă perfectă a măsurilor luate. Cei de la Pază vor face o analiză săptămânală pe anumite ocoale, pentru a vedea rapiditatea cu care vă mişcaţi”, le-a spus Sorin Ciobanu şefilor de ocoale.

Invazia gândacilor de scoarţă, favorizată de secetă

Un alt aspect al discuţiilor pe tema măsurilor necesare stopării invaziei lui Ips duplicatus a vizat zonele vulnerabile infestării cu acest dăunător al pădurii. Mai exact, este vorba de pădurile de brad şi molid aflate în afara arealului lor natural.

„Toate ocoalele care în anii '80 au avut probleme cu uscarea la brad sunt acum expuse, contextul fiind favorabil înmulţirii gândacului de scoarţă. Gândacii nu fac decât să dea lovitura finală pădurilor de brad. Ei nu sunt factorii principali ai uscării pădurilor de brad, ei nu fac decât să-i împingă de pe muchia prăpastiei în prăpastie”, a declarat reprezentantul ICAS Nicolae Olenici.

Acesta a subliniat importanţa exploatării rapide a arborilor infestaţi, pentru a fi evitată degradarea lor, pentru că, odată cu atacul gândacilor de scoarţă, este deschisă calea altor insecte, xilofage, care atacă lemnul, făcându-l inutilizabil.

Gândacul ignorat până acum

Cercetătorul ICAS a precizat că gândacul de scoarţă Ips duplicatus există pe teritoriul României de peste 60 de ani, primele exemplare capturate în păduri fiind menţionate în 1948, dar că „de atunci şi până în anii 2000 a fost un simplu element faunistic, ca atâtea sute şi sute de specii de care habar n-avem. Aceste insecte s-au înmulţit acum, găsind condiţii favorabile din cauza arboretului afectat de secetă, devenind dintr-un element faunistic un dăunător”.

El a dat exemplul altor ţări europene care se confruntă cu probleme din cauza gândacului Ips duplicatus - Cehia, Slovacia şi Polonia, deşi acesta nu era caracteristic zonei, ci a emigrat tocmai din taigaua siberiană.

“Singurul loc din România unde nu a fost găsit încă Ips duplicatus este Banatul. În rest se găseşte peste tot, dar în populaţii mai mici sau mai mari, în funcţie de condiţiile zonale. Este exclus ca cineva să-l fi adus şi să-l fi semănat în toată ţara”, a precizat Nicolae Olenici, care consideră simple aberaţii teoriile privind „plasarea” intenţionată a acestui gândac în pădurile noastre.