Printează articolul
Trimite e-mail
Omul de afaceri Vasile Florea, patronul Florconstruct, s-a întors aseară acasă, după mai bine de 24 de ore de coşmar, după ce a fost ridicat luni dimineaţă de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Suceava într-un amplu dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, cu prejudiciu estimat la aproximativ 10 milioane de euro.
Dus marţi după-amiază în faţa judecătorilor Tribunalului Suceava, cu propunere de arestare preventivă, Florea a răsuflat uşurat după ce magistraţii au decis cercetarea sa în stare de libertate, luând faţă de el interdicţia de a părăsi ţara pentru următoarele 29 de zile, măsură ce poate fi prelungită la cererea anchetatorilor. Patronul Florconstruct a făcut parte dintr-un lot de 30 de persoane încătuşate de procurorii DIICOT şi duse la arestare, însă, aseară, jumătate dintre învinuiţi au scăpat de celule în care şi-au petrecut ultimele ore.
167 de percheziţii, 92 de suspecţi la audieri, 36 reţinuţi, 30 duşi la arestare
În urma celor 167 de percheziţii efectuate luni dimineaţă, la Suceava, dar şi în alte judeţe din ţară, la sediul DIICOT Suceava au ajuns nu mai puţin de 92 de persoane din cele 110 pentru care au fost emise mandate de aducere.
Audierile s-au finalizat tocmai marţi dimineaţă, cu câteva minute înainte de ora 8.00, când au fost date ultimele două ordonaţe de reţinere.
În total, 36 de persoane au ieşit cu cătuşe la mâini din clădirea Parchetelor, printre care şi patronul de la Florconstruct, dar şi cel de la Hidrotera, Cosmin Păstrăv.
Din cei 36, însă, doar 30 de suspecţi au fost duşi în faţa instanţelor de judecată cu propunere de arestare preventivă.
Învinuiţii au fost aduşi la Palatul de Justiţie în două ture, una la ora 12.00, cealaltă, două ore mai târziu.
Primul lot a fost format din 20 de suspecţi: Marcel Stănescu (20 de ani), Andrei Ionuţ Cârnăreasa (33 de ani), Galaţian Stănescu (34 de ani), Mariana Stănescu (34 de ani), Ionuţ Stănescu (22 de ani), Costel Adrian Gurzu (25 de ani), toţi din Salcea, Dumitru Mihai Cîmpanu (21 de ani), din Dumbrăveni, Nicuşor Luca (42 de ani), din Bucecea -Botoşani, Vasile Dan Spătaru (35 de ani), din municipiul Braşov, Constantin Apostol (38 de ani), din municipiul Târgu Neamţ, Eusebiu Adrian Catrinescu (27 de ani), din Darabani -Botoşani, Mihai Cătălin Chiriac (29 de ani), din municipiul Suceava, Adrian Scîntei (44 de ani), din municipiul Galaţi, Mugurel Munteanu (43 de ani), din Bucşoaia-Frasin, Ovidiu Constantin Pătraşcu (35 de ani), din municipiul Iaşi, Florin Alexandru Rădulescu (29 de ani), din Dumbrăviţa -Braşov, Tiberiu Traian Reus (43 de ani), din Tişăuţi -Ipoteşti, Gabriel Sandu (39 de ani), din comuna Plugari -Iaşi, Costinel Birău (45 de ani), din comuna Dumbrăveni, Viorel Mihai Boghean (27 de ani), din municipiul Rădăuţi.
Din al doilea lor au făcut parte şi Vasile Florea, dar şi Cosmin Păstrăv, precum şi Ionel Stănescu, Ferdinand Stănescu, Dionisie Pascu, Viorel Morăraşu, Robert Cosmin Stama, Adrian Borosac, Florin Anghelache, Florin Munteanu.
Ce au decis judecătorii
Aseară, în jurul orei 20:00, s-a dat pronunțarea. Din primul lot au fost arestate preventiv pentru 29 de zile 12 persoane: Marcel Stănescu, Andrei Ionuţ Cârnăreasa, Dumitru Mihai Cîmpanu, Nicuşor Luca, Galaţian Stănescu, Mariana Stănescu, Ionuţ Stănescu, Vasile Dan Spătaru, Eusebiu Adrian Catrinescu, Costel Adrian Gurzu, Costinel Birău şi Mihai Cătălin Chiriac.
Din cel de-al doilea lot, de zece persoane, doar trei persoane nu se vor întoarce acasă cel puşin 29 de zile. E vorba de Viorel Morăraşu, Florin Munteanu şi Adrian Borosac.
Toţi cei 15 lăsaţi în libertate au interdicţie de a părăsi ţara.
Procurorii DIICOT au anunţat că vor face recurs.
Romi din Salcea, capii escrocheriilor de milioane de euro cu facturi fiscale fictive
Potrivit anchetatorilor, la începutul anului 2012, inculpaţii Marcel Stănescu, Ciprian Stănescu, Mugurel Stănescu, Galaţian Stănescu, Mariana Stănescu, Costel Cristian Gurzu şi Ionuţ Andrei Cărnăreasa, toţi din Salcea, împreună cu Dumitru Mihai Cîmpanu, din Dumbrăveni, au constituit un grup infracţional organizat specializat în infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani. Lor li s-a alăturat şi un controversat afacerist din Bucecea-Botoşani, Luca Nicuşor, care prelua societăţi comerciale din judeţul Suceava şi din ţară şi numea diferite persoane drept asociaţi ori administratori.
Ulterior, arată anchetatorii, respectivele societăți comerciale erau preluate de Marcel Stănescu, care le-a introdus într-un circuit financiar fraudulos în sensul că, în numele acestor societăți, folosindu-se de persoane împuternicite, au fost emise facturi fiscale fictive având ca beneficiari diverse firme din județele Suceava, Botoșani, Braşov, Dâmbovița, ș.a.
Societăţile beneficiare, în baza facturilor fictive, colectau TVA şi îşi diminuau profitul obținut în urma activității comerciale curente desfăşurate. Astfel, societățile comerciale beneficiare ale facturilor fiscale fictive nu plăteau sume importante către bugetul consolidat al statului, respectiv TVA de plată şi impozit pe profit, unele din aceste societăți beneficiind chiar de rambursări de TVA de la bugetul de stat, creând în acest mod un prejudiciu important bugetului de stat.
Societățile prin care se realizau vânzările fictive de bunuri către diferite societăţi comerciale erau: SC Kos-Mital Invest SRL, SC Alexandra Best Construct SRL, SC Marketing Reloaded SRL, SC Bucovina for Waiting SRL, SC Mandica Metal SRL, SC Alexia Mar Construct SRL, SC Komezzo SRL, S.C. Kocotas Nicol S.R.L., S.C. Edy Mug S.R.L., S.C. Impuls Mark Mitel S.R.L., S.C. Ferom Ileana S.R.L, S.C. Fierolex Compact S.R.L., şi SC Feder-Met SRL.
După ce acumulau datorii mari către bugetul de stat ca urmare a emiterii facturilor fictive, Stăneştii şi ceilalţi complici ai lor treceau firmele fantomă pe numele unor indivizi de etnie romă cu venituri modeste, majoritatea noilor „patroni” fiind din localitatea Grajduri, judeţul Iaşi.
Banii pe marfa fictivă erau plimbaţi între societăţi şi se întorceau la beneficiar
Coordonatorii grupării infracţionale, arată procurorii DIICOT Suceava, erau inculpaţii Marcel Stănescu, Ciprian Stănescu, Mugurel Stănescu şi Galaţia Stănescu, care intrau în contact direct cu administratori ai societăților comerciale interesați în a-şi diminua baza impozabilă, cărora le ofereau atât facturi fictive de marfă care să fie introduse în contabilitatea societăților beneficiare cât şi, în unele cazuri, sume de bani pentru ca aceștia să facă viramente bancare către societățile emitente ale facturilor fiscale fictive, urmărind astfel să dea o legitimitate şi o aparență de legalitate tranzacțiilor comerciale efectuate.
După efectuarea viramentelor bancare, de regulă în cursul aceleiaşi zile, inculpatii retrăgeau acele sume de bani, în baza unor documente justificative fictive, şi restituiau sumele de bani către societăţile beneficiare ale facturilor, primind din partea reprezentanţilor acestora un comision.
De asemenea, între firmele controlate de membrii grupului infracţional au avut loc tranzacţii bancare importante cu scopul de a disimula originea ilicită a sumelor de bani provenite din evaziunea fiscală, probatoriul dovedind săvârşirea unor acte de spălare de bani, existând probe certe privind fictivitatea documentelor justificative prezentate la bancă pentru efectuarea tranzacţiilor în cauză.
În afacerile ilegale de spălare de bani au fost folosite ca „paravan” şi alte societăţi (SC Patrovis Construct SRL, SC Eden’s Range SRL, SC Trust Invest Busines, SC Vemislact SRL, SC Cata Iasmin SRL), societăţi controlate de persoane care au aderat la grupul infracţional.
Aceste societăti au activitate economică, rulaje în conturi şi profit, însă, în baza unor contracte şi facturi fictive, au virat sume de bani din contul lor către celelalte societăţi, sumele virate întorcându-se în final, după reţinerea comisioanelor aferente, la administratorii societăţilor beneficiare ale facturilor fictive, aceştia urmărind ca scop atât diminuarea TVA-ului de plătit sau rambursarea de TVA suplimentar, cât şi diminuarea impozitului pe profit.
De asemenea, acest gen de activitate permitea administratorului societăţii scoaterea sumelor echivalente viramentelor din patrimoniul societăţii. Caracterul de „fantomă” al societăţilor beneficiare a sumelor de bani rezultă, între altele, din faptul că nu au angajaţi, activitate economică, nu au înregistrat şi depus către autorităţile fiscale documentele prevăzute de lege, nu sunt conduse efectiv de către administratorii în drept ai acestora, nu efectuează nici o activitate la sediul declarat al acestora, nu au declarate sedii secundare de activitate, etc.
Zeci de patroni de societăți comerciale, puşi sub acuzare
Aşa cum vă informam în ediţia de ieri, în acest dosar procurorii au început urmărirea penală împotriva a nu mai puţin de 118 persoane fizice şi 39 de persoane juridice.
Procurorii DIICOT vorbesc despre trei paliere pe care erau organizată gruparea infracţională. Primele două sunt formate din cei care au pus bazele megaescrocheriilor, respectiv administratorii firmelor fantomă prin intermediul cărora se derula circuitul de spălare de bani, firme intermediare între societăţile emitente a facturilor fiscale fictive şi adevăraţii beneficiari ai acestora.
Al treilea palier, în care a fost încadrat şi patronul de la Florconstruct, Vasile Florea, dar şi cel de la Hidrotera SRL, Cosmin Păstrăv, este format din persoane care sunt administratori sau împuterniciţi ai societăţilor comerciale ce au beneficiat efectiv de facturile fiscale fictive emise de membrii grupului infracţional organizat din primul palier sau de inculpaţii administratori ai firmelor intermediare introduse în circuitul de spălare de bani.
Sunt practic patroni sau reprezentanţi de firme din toată ţara care au intrat în afacerile ilegale puse la cale de clanul Stănescu şi complicii lor.
O singură firmă a emis facturi fiscale fictive de peste 17 milioane de lei (170 de miliarde de lei vechi)
Dintre societăţile membrilor grupării, SC Alexia Mar Construct SRL a emis facturi fiscale în valoare de 17.173.144 de lei în favoarea a aproape 30 de firme, printre care şi Florconstruct.
„Pentru a da o legitimitate şi o aparență de legalitate tranzacțiilor comerciale efectuate, beneficiarii au achitat suma de 17.173.144 de lei, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale fictive, prin viramente bancare şi, imediat după intrarea sumelor în contul SC Alexia Mar Construct SRL, acestea erau ridicate de membrii grupului infracțional organizat,în numerar sau erau transferate, pentru a ascunde adevărata proveniență a acestora, către alte societăți comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat respectiv”, explică anchetatorii.
Acelaşi scenariu şi în cazul SC Marketing Reloaded SRL, care a emis facturi fiscale fictive în valoare de 10.005.539 de lei, SC Komezzo SRL -6.265.969,4 lei, Sc Kos Mital Invest SRL -2.861.732 lei , SC Bucovina For Wating SRL -2.021.783,5 lei, SC Alexandra Best Constuct SRL -9.589.167,2 lei, SC Impuls Mark Mitel SRL -2.939.383,3 lei, SC Kocotas Nicol SRL -2.100.831,42 lei.
Procurorii DIICOT au solicitat şi sprijinul Oficiului Naţional de Combatere a Spălării Banilor cu privire la activitatea infracţională derulată de membrii grupului infracţional, iar specialiştii instituţiei apreciază că “au fost identificate indicii temeinice de spălare a sumei de 40.232.396 RON (aproximativ 9.800.000 EUR în echivalent)”.
Maşini şi ceasuri de lux, etnobotanice, confiscate la percheziţii
În urma celor 167 de percheziţii de luni dimineaţă, se arată într-un comunicat al DIICOT Suceava, s-au ridicat următoarele bunuri: 820.198 de lei; 12.355 de Euro; 500 USD; 280 GBP; trei autoturisme de lux; şase ceasuri de lux; 61 de telefoane mobile; 60 de cartele telefonice; un card de memorie, un memory stick, 13 CD; două laptopuri; şase unităţi de calculator, şase hard-diskuri; un pistol cu gaze; plicuri cu substanţe cu efecte psihotrope; ştampile şi înscrisuri cu valoare probatorie.
(29 mai 2013, 12:15:43