Zeci de suceveni, aruncaţi cu nonşalanţă de autorităţile din România în puşcăriile din străinătate

Pentru zeci de suceveni, statul român este o adevărată ciumă. Iar unii dintre ei au fost nevoiţi să piardă zile sau chiar luni din viaţa lor doar pentru că cineva, de sus de la Bucureşti, a semnat orbeşte un acord cu Uniunea Europeană. Este vorba de legea de cooperare internaţională care reglementează sistemul mandatelor europene şi care transformă instanţele de la noi în instituţii vasale celor din alte ţări membre UE, completată la nivel naţional cu Legea 302/2004. Practic, din momentul în care mandatul european de arestare a fost emis şi a ajuns la instanţele sucevene, nimeni nu mai poate face nimic pentru a verifica dacă sunt întrunite elemente minime ale unei infracţiuni. Tot ceea ce poate face un judecător de la noi este să-l trimită pachet pe învinuit în statul care solicită predarea, iar apoi Dumnezeu cu mila.

Avocaţii suceveni spun că procedura predării este o mostră de umilinţă

Acordul de cooperare în ceea ce priveşte mandatele europene de arestare ar trebui să funcţioneze la fel în toate statele membre ale Uniunii Europene. Din păcate, doar unele state le respectă fără crâcnire, printre care şi România, în timp ce alte ţări, precum Spania, Suedia, Marea Britanie sau Austria o fac doar selectiv. Această lipsă de egalitate în tratament a stârnit numeroase nemulţumiri din partea cetăţenilor români, dar şi a avocaţilor care fac doar act de prezenţă în instanţele de judecată.

Laurian Ostaficiuc, unul dintre avocaţii suceveni care a avut pe mână mai multe dosare care vizau predarea unor cetăţeni români către terţe state ale UE, este de părere că procedura predării în baza mandatelor de arestare europene este o mostră de umilinţă şi supunere.

„Acordurile încheiate de statul român nu oferă garanţii suficiente cetăţenilor noştri vizavi de pertinenţa acuzaţiilor în baza cărora sunt emise mandatele europene de arestare şi nu permit instanţelor din România o minimă verificare a existenţei unor indicii în legătură cu consumarea unor fapte cu caracter penal care se referă la implicarea persoanei solicitată”, a arătat avocatul Laurian Ostaficiuc.

Nemţii şi italienii au cerut cei mai mulţi suceveni pentru a-i judeca la ei în ţară

Datele statistice arată că de la 1 ianuarie 2007, de la intrarea României în Uniunea Europeană, judecătorii de la Curtea de Apel Suceava au avut de soluţionat 80 de cereri pentru predarea unor persoane pe numele cărora erau emise mandate europene de arestare.

Cele mai multe solicitări au venit din partea Germaniei, 26 la număr, şi ale Italiei, în număr de 21. Pe listă mai figurează Belgia – zece cereri, Austria – cinci cereri, Grecia şi Franţa – câte patru cereri, Olanda şi Ungaria – câte trei cereri, respectiv Spania şi Polonia – câte două cereri.

Din cele 80 de mandate europene de arestare, doar cinci au fost respinse, iar opt au fost retrase de autorităţile emitente.

Practic, sucevenii au fost trimişi ca sacii de cartofi către cine a solicitat acest lucru, iar în unele cazuri s-a dovedit că au ajuns fără nici o justificare în diferite închisori din Europa.

Trimişi în puşcăriile din străinătate, au fost declaraţi nevinovaţi şi eliberaţi

Cel mai revoltător caz este al lui Dănuţ Chideuciuc, un bărbat în vârstă de 52 de ani, din satul Călineşti Enache. Acesta a fost luat de acasă în mai 2012, în baza unui mandat european de arestare emis de Biroul Procurorului de pe lângă Curtea de Apel Salonic, sub acuzaţia că ar fi capul unei reţele de hoţi de utilaje. Timp de opt luni, suceveanul a stat închis fără ca nimeni să-i ofere vreo explicaţie, în condiţii degradante şi umilitoare, pentru ca pe 23 ianuarie 2013 să fie declarat nevinovat şi eliberat cu câteva scuze mârâite printre dinţi.

Şi nu este singurul care a ajuns în puşcăriile din Uniunea Europeană în mod nejustificat. Vasile Bodaş, din Vicovu de Sus, a fost reţinut şi arestat pe data de 1 decembrie 2007, în baza unui mandat european de arestare emis de Procuratura oraşului german Stade. În acel mandat se arăta că Bodaş este căutat de nemţi pentru furtul mai multor calculatoare dintr-o şcoală din Germania.

După cinci zile de arest, tânărul a fost lăsat să plece. Procuratura din Stade - Germania a trimis o adresă în care scria negru pe alb că mandatul european de arestare emis pe numele lui Bodaş a fost revocat. Nemţii au motivat că mandatul fusese retras de mai multă vreme, însă, dintr-o greşeală, au uitat să informeze şi autorităţile române.

Ministerul Afacerilor Externe se spală pe mâini şi ridică din umeri

Sucevenii care au stat închişi pe nedrept în puşcăriile din străinătate s-au plâns nu doar de tratamentul inuman al gazdelor, ci şi de lipsa de implicare a autorităţilor române din respectivul stat european. În cazul lui Dănuţ Chideuciuc, nici un angajat al Ministerului Afacerilor Externe din Grecia nu a catadicsit să dea măcar un telefon pentru a se interesa de starea suceveanului.

Într-un răspuns oferit cotidianului „Monitorul de Suceava”, reprezentanţii MAE nu fac altceva decât să ridice din umeri şi să se spele pe mâini de eventualele responsabilităţi.

„Misiunile diplomatice şi oficiile consulare nu sunt în măsură să evalueze şi să se pronunţe cu privire la sustenabilitatea unor acuzaţii privind prezumtive abuzuri sau erori judiciare, putând cel mult sesiza în acest sens autorităţile judiciare străine competente”, se arată în răspunsul primit de la MAE.

Din păcate, numărul cazurilor în care misiunile diplomatice au sesizat abuzuri asupra unor cetăţeni români este zero, ceea ce spune totul despre implicarea în protejarea cetăţenilor noştri.

Mai mult, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe spun că nu au nici o obligaţie să se informeze despre situaţia românilor predaţi în diferite state europene, aşa încât abuzurile pot curge liniştit.

„La nivel legislativ, în sarcina MAE nu este prevăzută o obligaţie specială de a urmări situaţia cetăţenilor români predaţi autorităţilor judiciare ale altor state în baza unor mandate europene de arestare. În consecinţă, misiunile diplomatice şi oficiile consulare române le acordă acestora asistenţa consulară specifică în aceleaşi condiţii ca şi celorlalţi cetăţeni români supuşi în străinătate unor măsuri privative de libertate”, se mai arată în răspunsul MAE.

Cu alte cuvinte, după ce ne predăm conaţionalii fără să ştim nimic din dosarele instrumentate de anchetatorii din Uniunea Europeană, statul român îi uită cu desăvârşire prin închisori.

„Regretabil este că statul român nu asigură o protecţie minimă propriilor cetăţeni”

Chiar dacă legea de cooperare internaţională care reglementează sistemul mandatelor europene este valabilă pentru toate ţările Uniunii Europene, unele state nu sunt deloc cooperante în a-şi preda cetăţenii. Tocmai din acest motiv, avocaţii suceveni cred că ar trebui instituite condiţii mult mai clare care să permită verificarea de către instanţele române a temeinicii acuzaţiilor care stau la baza emiterii mandatului european de arestare.

„Regretabil este că statul român nu asigură o protecţie minimă propriilor cetăţeni în faţa unor abuzuri sau erori judiciare. În acest moment, procedura predării cetăţenilor români este o simplă verificare a condiţiilor formale, fără posibilitatea unor opoziţii eficiente”, a adăugat avocatul Laurian Ostaficiuc.