„Sărbătoarea coşurilor pascale”, ediţia a V-a

Pe esplanada din faţa Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina din Gura Humorului a avut loc luni, 6 mai, în a doua zi a Sărbătorilor Pascale, începând cu ora 13.00, a cincea ediţie a „Sărbătorii coşurilor pascale”, manifestare în cadrul căreia peste 40 de humoreni îmbrăcaţi în costume populare specifice zonei au prezentat coşuri cu bucate de Paşte pentru sfinţit. Faţă de anii precedenţi au lipsit coşurile etnicilor polonezi şi germani, aceştia având Paştele în luna aprilie.

Manifestarea de la Gura Humorului a început cu o slujbă specială dedicată „Sărbătorii coşurilor pascale”, oficiată de preoţii Mircea Nuţu şi Emil Roman, după care cei doi reprezentanţi ai parohiilor ortodoxe au stropit cu apă sfinţită coşurile şi participanţii la expoziţie. După cuvântul de bun-venit din partea Verei Romaniuc, directoarea Muzeului Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, fiecare expozant şi-a prezentat coşul pascal în care a pus cu grijă cele mai deosebite produse preparate în casă pentru Sărbătorile Pascale.

Aşa cum am aflat de la Vera Romaniuc, manifestarea are rolul de a pune în valoare tradiţia humoreană şi pe păstrătorii tradiţiilor populare de la parohiile “Constantin şi Elena”, “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Gura Humorului şi din Voroneţ de a merge în prima zi de Paşte cu coşul la sfinţit.

Bărbaţii s-au prezentat la înălţime, coşurile lor au fost apreciate

Gheorghe Zofotă, din Gura Humorului, a participat la toate ediţiile cu câte un coş tradiţional din care nu au lipsit baba, sau cozonacul cu nucă şi cu mac, pasca, un tort de brânză, slănina, cârnaţul şi toba de casă, ouăle închistrite de Paltinu şi Gemenea şi sticla de zmeurată cu pocalul ei din corn de vită. “Aşteptăm tineretul să preia obiceiurile noastre străbune. Dacă nu vine tineretul, noi ne petrecem şi nu va mai avea cine prezenta aceste obiceiuri”, a spus Gheorghe Zofotă.

Şi Alexandru Tănase a fost nelipsit de la toate ediţiile “Sărbătorii coşurilor pascale”. Coşul său conţinea nouă produse, printre care s-au remarcat mielul, costiţa, toba, muşchiul şi slănina afumate, toate provenind de la porcul crescut în gospodărie. „Am avut o găinuşă americană şi am adus şi acele ouă mici, pe care le-am aşezat alături de ouăle mari pe un pat de grâu încolţit. Ca băutură, am adus secărică, pentru că este un tratament natural, pentru mai multe afecţiuni”, a declarat bărbatul.

Ionică Polinciuc, a participat pentru prima oară la această manifestare, la sugestia vecinilor săi. A venit cu produse din Bucovina, cu ouă roşii şi închistrite aşezate pe o bucată de muşchi de pădure. În coş se mai afla un buchet de lăcrămioare, care “reprezintă sinceritatea, venirea primăverii”, cum a precizat Ionică Polinciuc.

Printre produsele aşezate în coş s-au aflat drobul de miel, muşchiul ţigănesc, cârnăciori de casă cu usturoi, ceapă, hrean cu sfeclă, băbuţa care nu lipseşte din nici un coş, zmeurata şi vinul de streaşină.

Tradiţia coşului pascal este pe „mâini bune”  

Maria Apostol are 15 ani şi a venit la această sărbătoare pentru că îi plac tradiţiile. A fost ajutată în pregătirea coşului de educatoarea Elisabeta Prelucă. A pus în coş salată de boeuf, hrean, carne de porc, răcituri, pască, cozonaci, babă, mieluţ din pandişpan cu glazură din ciocolată albă. Elisabeta Prelucă ne-a spus că este bucătăreasă la Complexul „Laurenţia Ulici” din Gura Humorului şi pentru că Maria şi-a dorit să participe la această manifestare, a ajutat-o în pregătirea coşului, produsele fiind realizate în bucătăria instituţiei chiar de elevă.

Elena Naharneac de la Voroneţ este la a treia participare la “Sărbătoarea coşurilor pascale”. A venit cu un coş cu ouă roşii şi ouă încondeiate, pască, cozonac, prăjituri, mezeluri făcute în casă din porc şi miel. Ea este şi ocupanta locului II, la concursul de ciocnit ouă care a avut loc în prima zi de paşte la Mănăstirea Humorului.

Alexandra Drăgan are 7 ani şi a venit cu un coş tradiţional pentru că “îi place să facă coşul de Paşte pentru biserică” şi vrea să ducă tradiţia mai departe. Ne-a spus că a învăţat să facă coşurile pentru paşte de la bunica sa, Maria Ţebrean, şi acum, chiar dacă locuieşte la Iaşi, vine cu plăcere la bunici de Paşte pentru că “este mai frumos”. Îmbrăcată într-un costum popular pregătit de bunica sa, Alexandra ne-a spus că în coş a pus mieluţ, ouă roşii, pască, drob de miel: „Am pus şi un bănuţ de argint cu un pic de agheasmă şi busuioc. Ne-am spălat duminică dimineaţă cu toate acestea pentru a fi roşii în obraji tot anul, sănătoşi şi norocoşi ca oul, să mirosim frumos ca busuiocul, argintul simbolizând curăţenie, puritate,noroc”.  

Manifestarea din a doua zi de Paşte a fost organizată de Primăria Gura Humorului şi parohiile bisericilor ortodoxe din acest oraş. Toţi cei care au participat la concursul coşurilor pascale au fost recompensaţi cu diplome şi premii.