Sute de suceveni vor putea beneficia anul acesta de fondurile europene alocate pentru reabilitarea termică a blocurilor. În baza dosarelor depuse până acum la Primăria Suceava, numărul celor care se încadrează în condiţiile de acordare a acestor fonduri este de 245 de familii, dintr-un număr de zece blocuri situate în principal în zona centrală a municipiului Suceava.
Până nu demult, numărul solicitărilor a fost de numai 123, spre nemulţumirea conducerii Primăriei Suceava, care spera ca prin acest program să refacă faţada a mii de blocuri.
Primarul Sucevei, Ion Lungu, a anunţat ieri că între timp, mai mulţi locatari au devenit interesaţi de acest program:
„În luna martie au mai venit solicitări de la locatarii a patru blocuri, pentru încă 122 de apartamente: Mihai Viteazu, bloc 18, Vasile Bumbac 18, bloc 123 şi Ana Ipătescu 4A, bloc T4, cu o contribuţie a populaţiei de 20%, precum şi blocul 28 de pe strada Ştefan cel Mare – cu o contribuţie a populaţiei de 30%. Cu celelalte 123 de apartamente înscrise în ianuarie avem un total de 245 de apartamente pe care le putem înscrie în programul de reabilitare termică”.
Chiar şi aşa, numărul solicitărilor este mult sub aşteptările municipalităţii sucevene, care a alocat în bugetul din acest an nu mai puţin de 10 miliarde de lei vechi pentru co-finanţarea lucrărilor de anvelopare termică şi refacere a faţadelor blocurilor.
„Salutăm faptul că au venit noi solicitări de reabilitare termică a blocurilor, dar este foarte puţin faţă de ceea ce ne-am propus noi, adică 3.500 de apartamente”, a spus Ion Lungu.
O posibilă explicaţie pentru numărul mic de solicitări de la populaţie ar fi că aceea că nu pot beneficia de fondurile europene cei care au datorii către furnizorii de utilităţi, dar şi faptul că, dacă nu îşi respectă partea lor de co-finanţare, plătind la timp sumele solicitate, locatarii pot pierde subvenţiile acordate din fonduri europene, fiind obligaţi să achite toate cheltuielile de reabilitare termică.
Contribuţia locatarilor la aceste proiecte de reabilitare termică este de 10% - 30%, în funcţie de veniturile înregistrate, la care se adaugă o contribuţie de 10% - 30% a administraţiei locale, în vreme ce subvenţiile europene se acordă în limita a 60% din valoarea lucrării.