Mai mulţi elevi de la Colegiul „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului au devenit
„tineri reporteri pentru mediul înconjurător” (Young Reporters for the Environment - YRE), în cadrul unui program internaţional, iniţiat deFundaţia Mondială de Educaţie pentru Mediul Înconjurător (FEE), în anul 1990. Programul YRE este implementat în 26 de ţări din întreaga lume.
Profesoara Brînduşa Luminiţa Cîmpan, de la Colegiul „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului, ne-a spus că „s-a creat o reţea internaţională de elevi implicaţi în rezolvarea unor probleme privind mediul înconjurător”.Programul a fost implementat şi de elevi ai Colegiului „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului, care au identificat câteva puncte de interes ştiinţific,peisagistic şi documentar, adevărate „vestigii” care permit reconstituirea trecutului geologic al Pământului.
Bucovina – muzeu geologic natural
Elevii şi-au propus să realizeze nu doar un inventar al monumentelor naturii ce documentează trecutul geologic şi dinamica scoarţei terestre din bazinul Moldovei, ci mai ales să atragă atenţia asupra acestor arii, de multe ori ignorate sau prea puţin cunoscute, dar care oferă încă un vast material de studiu.
După cum a explicat şi profesoara Georgeta Zenovia Negrea, de la colegiul humorean, care coordonează grupul de elevi-reporteri, „Bucovina reprezintă un adevărat muzeu geologic natural, în care natura s-a păstrat într-o incontestabilă stare de originalitate. Rezervaţia geologică naturală reprezintă teritoriul în care întregul cadru natural sau anumite formaţiuni, obiecte, puncte sau fenomene geologice sunt ocrotite prin lege. Scopul protejării obiectivelor geologice cu valoare de patrimoniu este de natură documentară sau peisagistică”.
Pericole care conduc la degradarea rezervaţiilor din Bucovina
Tinerii reporteri pentru mediul înconjurător de la Colegiul „Alexandru cel Bun” au identificat câteva pericole care conduc la degradarea rezervaţiilor din Bucovina: exploatarea industrială a rocilor care conţin fosile (ex. Klippa Triasică de la Pârâul Cailor, ameninţată cu dispariţia prin exploatare pentru piatra de var); exploatarea efectuată de colecţionarii care pun în pericol unele zăcăminte fosilifere, prin epuizare; distrugerea podoabelor peşterilor (ex. Peştera Liliecilor care necesită protecţie maximă din cauza turismului haotic şi distructiv). Accesul autoturismelor în rezervaţie produce poluarea atmosferei, fapt care grăbeşte degradarea stâncilor şi degradarea până la dispariţie a speciilor.
Profesoara Brînduşa Luminiţa Cîmpan a completat că elevii şi-au propus în această etapă a programului internaţional să informeze, să atenţioneze şi să actualizeze informaţii preţioase despre frumuseţile naturale din zona Bucovinei. „Identificarea pericolelor dispariţiei acestor bogăţii este importantă în vederea atenţionării asupra distrugerii permanente a acestui muzeu natural care este Bucovina”, a conchis profesoara Cîmpan.
( 2 apr 2013, 14:36:47
ACOLO MAI SUNT SI 3 IZVOARE DE APA,UNUL AM AUZIT CA APA NU MAI ESTE POTABILA SI APA A DEVENIT ROSIATICA,A SE VEDEA DIN AMONTE DACA NU EXISTA FORAJE SAU ,,INHUMARI'' DE DESURI TOXICE.
TOT ACOLO VETI GASI SI IAZUL DE DECANTARE,CU TOT CU SONDA DIN INTERIORUL IAZULUI,DE ACOLO IZVORESTE P.CAILOR!!!