Comuna Marginea a devenit în ultima perioadă un adevărat exemplu, chiar la nivel naţional, datorită solidarităţii extraordinare a oamenilor, care, prin donaţii şi muncă voluntară, au ridicat în timp record mai multe case distruse de incendii. Să ridici patru case în două săptămâni, exclusiv din voluntariat, cum s-a întâmplat la finele lui 2011, este cu adevărat o performanţă extraordinară pentru care mărginenii merită toate laudele. Iar faptul că aceştia au repetat astfel de acţiuni şi în 2012 este şi mai mult de apreciat. La Marginea se întâmplă minuni, iar minunile de azi se fac cu oameni.
„Penalii” din 2009, liderii acţiunilor de voluntariat care au urmat
Interesant este că toate aceste acţiuni de voluntariat au avut un punct de plecare foarte important. Podul de lemn ridicat de localnici în februarie 2009 pentru traversarea DN 17 A, după ce vechiul pod fusese distrus de viitura din vara lui 2008. Atunci, sătui să aştepte ca autorităţile să ridice un nou pod, mărginenii, într-un soi de revoltă constructivă, au ridicat un pod provizoriu de lemn. Pentru că au ridicat un pod fără autorizaţie de la Apele Române, „capii” iniţiativei s-au ales cu dosare penale şi au dat cu subsemnatul în faţa procurorilor.
Doi dintre mărginenii care au avut dosare penale în 2009 sunt Teodor Rotari şi Arcadie Boicu. Până la urmă dosarele de cercetare au fost închise, iar cei doi s-au găsit printre liderii societăţii civile din Marginea. Ortodocşi sau penticostali, fără a ţine seama de religie, oamenii au iniţiat extraordinarele acţiuni de voluntariat.
„După ce am ridicat acel pod, lucrurile au început să se lege”
„După ce am ridicat acel pod, lucrurile au început să se lege, şi când cineva este la necaz, ne punem pe treabă şi rezolvăm problema”, povesteşte acum Teodor Rotari.
Arcadie Boicu, unul dintre liderii comunităţii penticostale din Marginea, consideră şi el că podul de lemn a „trezit” comunitatea.
„Pe 7 februarie 2009, odată cu podul a luat fiinţă societatea civilă din comuna Marginea. Nici prin cap nu ne-a trecut până atunci că locuitorii din Marginea sunt atât de uniţi. Suntem mândri de cetăţenii comunei noastre, de acţiunile lor, şi sperăm ca pe viitor nici o instituţie a statului să nu neglijeze cetăţenii de oriunde ar fi ei. Asta este deviza noastră”.
Replică în miniatură a podului de lemn, în amintirea acţiunii din 2009
În amintirea ridicării podului de lemn care a uimit o ţară întreagă, localnicii din Marginea au realizat acum o replică în miniatură a acestuia, pe care au aşezat-o pe malul râului Suceviţa, în apropiere de locul unde s-a aflat adevăratul pod din lemn.
„Nevoia şi împrejurările ne-au făcut atunci să căutăm şi să găsim o soluţie. Ne-am unit, ne-am pus cap la cap, fiecare cu ce a putut, unul cu materialul, unul cu lucrul, unul cu utilajul, umăr la umăr ne-am organizat în aşa fel încât dimineaţa la 8 ne-am apucat de lucru şi după-amiază la 4 podul era gata, a trecut pe el un tir de 30 de tone”, a rememorat Teodor Rotari momentul 7 februarie 2009.
Zece case ridicate de voluntarii de la Marginea
În decembrie 2011 un puternic incendiu a izbucnit la o gospodărie şi s-a extins la alte trei case. Toate cele patru gospodării s-au făcut scrum, iar în pragul sărbătorii Crăciunului situaţia era disperată. Rapid, în jurul preoţilor ortodocşi şi al liderilor comunităţii penticostale s-au adunat zeci de voluntari care au ridicat în timp record înapoi casele. Şi nu orice case, ci la fel de mari ca cele distruse de flăcări.
A fost un model folosit apoi ori de câte ori a fost nevoie. Ultima acţiune de anvergură a fost în noiembrie 2012, când un alt puternic incendiu a distrus două gospodării. Şi de această dată casele au fost ridicate rapid de zeci de voluntari adunaţi în jurul liderilor spirituali. Mai nou, oamenii au ridicat o casă distrusă de un incendiu şi în comuna Suceviţa. Au mai fost şi alte acţiuni asemănătoare, în total voluntarii de la Marginea ridicând zece case mistuite de incendii.
Ruperea „barajului” dintre religii
Care este secretul? Probabil cel mai important este legat de ruperea „barajului” între religii.
„La noi nu contează că eşti penticostal sau ortodox, se comunică foarte bine în viaţa de toate zilele. Dimineaţa se duce fiecare la cultul lui, în alte sate aud că nu se înţeleg, la noi nu se întâmplă treaba asta, iar dacă are cineva un necaz şi cere ajutor, contribuim cu toţii, toţi suntem oameni”, dă o lecţie de umanitate Teodor Rotari.
(20 mar 2013, 12:55:10