Peste 20 de migranți din Centrul de la Rădăuţi, consiliați să accepte repatrierea voluntară în țările lor

Nu mai puţin de 22 de migranţi din Centrulpentru solicitanţi de azil din Rădăuţi au fost consiliaţi de reprezentanţiiAsociaţiei pentru Rezolvarea Alternativă a Disputelor (ADRA) Suceava, în cadrul proiectului „Sprijinirea Programelor de Repatriere Voluntară Asistată şi Reintegrare (RVAR) în România”.

E vorba de persoane din Pakistan, Afganistan, Bangladesh şi Camerun, iar potrivit celor de la ADRA, o singură persoană a completat declaraţia de repatriere voluntară.

Recent, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) a anunţat că nu mai puţin de 105 migranţi au primit sprijin să se repatrieze voluntar în ţările lor de origine, prin proiectul RVAR, care se derulează în perioada iulie 2012 - iunie 2013 şi continuă eforturile din programele de repatriere voluntară asistată implementate în anii anteriori.

11 dintre cei 105 migranţi au beneficiat şi de asistenţă de reintegrare.

“La întoarcerea în ţara de origine aceştia au primit sprijin material pentru achiziționarea de echipamente sau instrumente pentru începerea unei mici afaceri, pentru mobilier de bază, electrocasnice, echipamente IT, în funcţie de planul de reintegrare stabilit împreună cu fiecare migrant înaintea plecării sale spre țara natală”, se arată într-un comunicat al OIM, care derulează acest proiect în parteneriat cu organizaţia neguvernamentală APEL.

Zilele trecute, la Suceava, a fost şi coordonatorul de operaţiuni la misiunea  OIM România, Mihai Clondir, care a explicat că în ultima perioadă, odată cu punerea în vigoare a unor protocoale de readmisie şi securizarea mai bună a frontierelor, a scăzut considerabil numărul de emigranţi ilegali.

Mihai Clondir a arătat şi de ce mulţi dintre migranţi refuză oferta autorităţilor române de a-i repatria voluntar în ţările lor de origine.

Mulţi dintre aceştia, arată reprezentantul OIM România, au ajuns în România cu intenţia de a ajunge la muncă într-o ţară din Vestul Europei şi speră că şederea în ţara noastră e doar temporară şi că vor reuşi să ajungă acolo unde şi-au propus atunci când au plecat din ţara lor, de cele mai multe ori împinşi de sărăcie.

„Ei tot speră că în pragul Europei, în România, mai au pas până la destinaţia finală şi că e doar un scurt episod trist pentru ei în drumul lor spre Vest. Dar de multe ori episodul ăsta e foarte lung, câteodată e şi periculos, presupune să treacă prin sita legilor române. Mulţi dintre ei ajung în centrele de custodie publică, de unde nu pot pleca oricând şi oricum. Şi atunci e la latitudinea lor să accepte să plece cu programele OIM de repatriere voluntară sau în cele din urmă cu repatriere forţată, organizată de Ministerul de Interne, cu tot ce se presupune la astfel de plecări, cu escortă şi chiar cătuşe câteodată”, a precizat coordonatorul de operaţiuni la misiunea  OIM România

Celor care au acceptat repatrierea voluntară, autorităţile române le asigură transportul cu avionul până în ţara de origine, bani de buzunar, asistenţă în tranzit şi posibilitatea de a urma,  înainte de a pleca, un curs de pregătire profesională.

Pentru perioada iulie 2012 - iunie 2013, OIM şi-a propus să repatrieze voluntar cel puţin 200 de migranţi, din care 45 să beneficieze şi de suport pentru reintegrare.