Dosarul comisarului-şef Todiruţ de la DNA riscă să arunce în aer conducerea Poliţiei Române şi a Ministerului de Interne

În scandalul achiziţionării sediului Poliţiei municipiului Suceava (din apropierea magazinului Kaufland) la un preţ de peste patru ori mai mare decât cel real, scandal în care Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Suceava a început zilele trecute urmărirea penală împotriva inspectorului-şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava, comisar-şef Ioan Nicuşor Todiruţ (n.r. - detaşat din vara lui 2012 la conducerea IPJ Călăraşi), acesta este apărat de unul dintre cei mai prestigioşi avocaţi din România, Cătălin Dancu.

Todiruţ şi avocatul său au fost ieri la sediul DNA Suceava, pentru a lua la cunoştinţă acuzaţiile ce i se aduc comisarului-şef.

Cătălin Dancu a arătat că tot dosarul este o minciună ordinară şi a explicat că se va transforma într-un scandal de proporţii între fosta şi actuala conducere a Poliţiei Române şi a Ministerului de Interne, în care vor fi implicate nume importante de chestori şi miniştri.

Tot acest „circ”, îl numește avocatul, are un singur scop: să fie dat jos Todiruţ din fruntea IPJ Suceava.

În afară de Todiruţ, a fost pus oficial sub acuzare şi şeful Serviciului Logistic din cadrul IPJ Suceava, comisarul-şef Dan Alexa Teodorovici.

Cei doi sunt acuzați că ar fi măsluit achiziția sediului Poliției municipiului Suceava, pentru care s-a plătit un preț exorbitant, asta deşi, susţine Cătălin Dancu, toate procedurile s-au făcut sub stricta coordonare a reprezentanţilor Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) şi ai Ministerului de Interne.

Peste 1.300.000 de euro, prejudiciul în dosarul DNA

Imobilul în care îşi are sediul Poliţia municipiului Suceava a fost cumpărat în noiembrie 2006 de la SC Servicii Comerciale SRL Suceava (firmă administrată de omul de afaceri Costel Bujoreanu), cu preţul de 116 miliarde de lei vechi, în condițiile în care DNA Suceava susține că valoarea respectivei clădiri, potrivit unei evaluări făcute de Banca Comercială Română, a fost estimată la cel mult 40 de miliarde de lei vechi. Evaluarea a fost făcută chiar în acea perioadă, la cererea vânzătorului, care intenționa să obțină o linie de credite şi să gireze cu imobilul în care astăzi îşi are sediul poliția municipiului reședință de județ.

Prejudiciul în acest dosar este de 5.865.122 de lei (peste 1.300.000 de euro).

Cum explică avocatul Dancu diferenţa uriaşă dintre preţul evaluat şi cel de achiziţie

Avocatul Cătălin Dancu precizează că prejudiciul invocat de anchetatori reprezintă diferenţa dintre valoarea de expertiză efectuată de BCR pe acea clădire pentru o linie de credit şi valoare de vânzare-cumpărare.

El arată că evaluările făcute de bănci pentru linii de credit sunt subevaluate faţă de ceea ce se întâmplă în mod normal când se fac evaluările de imobile de evaluatori.

„Banca pleacă cu normele de evaluare foarte jos, astfel încât oricine ia o linie de credit ştie că banca spune: eu ţi-l evaluez la atâta, valoarea imobilului înseamnă atât în procentul tău de credit, restul vii cu garanţii suplimentare. În mod penal, se duce un prim-procuror şi are tupeul să raporteze o astfel de abordare a unei evaluări, care, repet, e de normă specială şi priveşte numai creditările pe imobile, şi să spună aia este valoarea reală a imobilului, când ea este subevaluată, iar preţul stabilit în contractul de vânzare-cumpărare este fals”, declară Cătălin Dancu.

Cum s-a derulat procedura de achiziţie

Avocatul a făcut şi un scurt istoric al achiziţiei imobilului în care funcţionează astăzi sediul Poliţiei municipiului Suceava, prin care a explicat cum s-au derulat toate etapele acestei proceduri.

Iniţial, IPJ Suceava a făcut o notă de fundamentare prin care se explică de ce este necesară achiziţia unui imobil pentru activităţile Poliţiei Suceava. Preţul trecut în contractul de vânzare-cumpărare a fost stabilit de un evaluator desemnat prin procedură de achiziţie, iar o comisie de la Ministerul de Interne care a participat la negocieri a validat respectiva sumă.

Ministerul a transmis IGPR să includă imobilul de pe Strada Universităţii pe lista de investiţii, iar pentru că s-au constatat că nu sunt fonduri suficiente, fiind final de an, s-a făcut o rectificare bugetară.

Totul cu aprobarea chestorului de poliţie Nicolae Chesnoiu, şef la acea vreme a Direcţiei Financiare din Ministerul de Interne. 

„După ce chestorul a făcut rectificarea, banii au fost trimişi în două tranşe, pentru că aşa s-a stabilit în cadrul negocierilor care există în procesul verbal de negociere. De ce în două tranşe? Odată că trebuiau aduşi toţi banii prin rectificare şi în al doilea rând trebuiau făcute o serie de lucrări care trebuiau îndeplinite în mod obligatoriu de  proprietar, cel care a vândut imobilul, astfel încât clădirea să fie funcţională la data predării”, continuă avocatul Dancu.

Curtea de Conturi şi Ministerul de Interne, în 2007: „Procedura de achiziţie a fost corectă”

După ce clădirea a fost achiziționată, în 2007, Curtea de Conturi a făcut verificări şi a dat raport favorabil procedurii de achiziție.

La un an de la cumpărarea noului sediu de poliție, la IPJ Suceava a venit o comisie de control de la Ministerul de Interne, invocând o sesizare anonimă cu privire la acea tranzacție.

„S-au făcut verificări peste verificări a procedurii de achiziție şi se menționează în documentul final: achiziționarea imobilului s-a făcut sub îndrumarea Direcţiei de Logistică din cadrul IGPR, respectiv a comisarilor de poliţie Miu Daniel şi Zaharie Lucian, care au participat direct la negocieri. În urma inspecţiei financiare a Curţii de Conturi s-a constatat că exerciţiul a fost corect, sens în care s-a dispus descărcarea de gestiune. După care se face o analiză şi se dau concluziile: nu au rezultat date sau indicii care să confirme aspectele din petiţie privind implicarea şefului IPJ în derularea activităţilor de achiziţionare a sediului poliţiei municipiului Suceava şi a mobilierului”, completează Cătălin Dancu, arătând că raportul cu concluziile finale a fost semnat şi contrasemnat de superiori de la Bucureşti, printre care şi şeful IGPR din acea vreme, chestorul Liviu Popa.

„Tembelii ăștia care iau ca etalon de valoare un raport de expertiză bancară puteau să spună aşa: Noi te învinuim pe tine expert, că de aia eşti specialist, şi pe ăla, şi pe ăla. Ne lămurim întâi cu ei, după care nu ne ducem la ăsta de jos (n.r. - Todiruţ), ne ducem la Ministerul de Interne şi facem o comisie rogatorie, dacă nu vrem să dăm dosarul la DNA Bucureşti, şi întrebăm: băi nene, cine a semnat la cel mai înalt nivel achiziția asta?”, explică Cătălin Dancu, arătând că, în mod normal, la aceste acuzaţii lista învinuiților ar trebui să cuprindă nume de foşti şefi din IGPR şi minister.

„Domnul Todiruţ putea să facă tumbe în faţa IPJ. Nici dacă voia nu putea să facă nimic, este ordonator terţiar de credite, nu principal”

Cătălin Dancu mai arată că dosarul penal în această cauză a fost deschis în 2009 şi nu înţelege de ce a fost nevoie de cinci ani pentru ca anchetatorii să înceapă urmărirea penală, tocmai acum, spune el, când Todiruţ ar trebui să se întoarcă la conducerea IPJ Suceava, după detaşarea din vara anului trecut la IPJ Călăraşi.

Avocatul a arătat că, din ce a înţeles de la procurorul de caz de la DNA Suceava, Ministerul de Interne s-a constituit parte civilă în acest dosar, însă nu i s-a arătat nici un document în acest sens.

„Dacă văd în dosar că Ministerul de Interne s-a constituit parte civilă pentru acel prejudiciu stabilit de anchetatori, a doua zi depun plângere penală împotriva Ministrului de Interne actual, a şefului IGPR şi a oricărei persoane care a semnat un astfel de document, întrucât acceptă o astfel de situaţie, atenţie, fără ca prealabil stabilirii valorii prejudiciului să-ţi faci un audit. De ce te dau în judecată?! Înseamnă că generalul Berechet, secretarul general al Ministerului de Interne, ministrul Blaga, ministrul de Interne de la acea dată, generalul Chesnoiu, şeful Direcţiei Financiare care a aprobat procedurile, în numele instituţiilor pe care le reprezintă, sunt la rândul lor vinovaţi, dar nu sunt inculpaţi în această cauză. Domnul Todiruţ putea să facă tumbe în faţa IPJ. Dacă Bucureştiul nu semna, nu introducea investiţia pe listă, nu făcea rectificarea bugetară, nu-şi trimitea specialişti care au urmărit în negocierile directe toată procedura, nu-şi angajau expertul lor, nu al meu, nu dădeau curs întregii note de fundamentare, astăzi nu aveam nici un dosar. Domnul Todiruţ nici dacă voia nu putea să facă nimic, este ordonator terţiar de credite, nu principal. Inspectorul-şef Todiruţ nu a semnat decât contractul de vânzare-cumpărare, în baza fişei postului, că e ordonator terţiar de credite”, e revoltat avocatul Dancu.