O ordonanţă de urgenţă aprobată de Guvern, în luna decembrie a anului trecut, trimite înapoi pe băncile şcolii 555 de educatori şi 681 de învăţători. Ordonanţa prevede faptul că educatorii şi învăţătorii încadraţi în sistemul naţional de învăţământ au dreptul să îşi continue activitatea în funcţiile didactice din învăţământul preşcolar şi primar, cu condiţia absolvirii studiilor universitare de licenţă, în profilul postului. Potrivit documentului, educatorii şi învăţătorii au termen şase ani să-şi obţină diploma de licenţă.
Ordonanţa a stârnit numeroase controverse în rândul învăţătorilor care au terminat un liceu pedagogic, care predau de ani de zile fără studii superioare, aceştia susţinând că experienţa, abilităţile dobândite în timp, cursurile de perfecţionare sau apetenţa pentru lucrul cu copiii suplinesc o patalama.
Aproximativ jumătate dintre educatorii din judeţ nu au frecventat o facultate
Potrivit unei situaţii prezentate de reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Suceava, circa jumătate dintre angajaţii din învăţământ, care se ocupă de educarea preşcolarilor, nu deţin diplomă de licenţă. Din totalul de 555 de educatori fără patalama, 334 sunt din mediul rural.
„Doar cinci dintre aceste educatoare au sub 30 de ani, ceea ce denotă interesul celor tineri pentru continuarea studiilor superioare. 116 cadre din învăţământul preşcolar au între 30 şi 40 de ani, iar mai mult de jumătate, respectiv 434, au peste 40 de ani”, susţin reprezentanţii IŞJ.
Cât priveşte învăţătorii din judeţ, circa o treime trebuie să treacă din nou prin emoţiile examenelor, testărilor şi evaluărilor specifice unei facultăţi. Este vorba de 681 de învăţători titulari, aproape 500 dintre aceştia provenind din mediul rural. Doar zece din aceste cadre au sub 30 de ani, 184 au între 30 şi 40 de ani, iar mare parte dintre ele (487) au mai mult de 40 de ani.
La vârsta la care ar putea avea nepoţi, sute de cadre didactice sunt silite ca după zeci de ani de experienţă în sistemul de învăţământ să dea examenul de admitere la o facultate de profil, frecventarea ei implicând timp şi mai ales bani.
La Şcoala Nr. 1 Suceava îşi desfăşoară activitatea 15 învăţători, din care 12 au studii superioare. Două dintre învăţătoarele care nu au o diplomă de licenţă urmează ca în următorii şase ani să se pensioneze, astfel că ordonanţa Ministerului Educaţiei nu le mai priveşte. Celălalt cadru didactic care ar trebui să urmeze facultatea a precizat că ia în calcul reconversia profesională.
Gabriela Mihai, directoarea Şcolii Nr. 1 Suceava, a declarat: „Cadrele didactice de la învăţământul primar şi preşcolar trebuie să aibă studii aprofundate de psihologie şi pedagogie, dat fiind faptul că activitatea la clasele primare este mult mai solicitantă. De cealaltă parte, cadrele care au o experienţă care depăşeşte 20-25 de ani au dobândit o serie de competenţe pe cale non-formală, au trecut prin toate formele şi etapele de perfecţionare, au toate gradele didactice, sunt dascăli demni de toată încrederea. Unii au clădit şi au contribuit zeci de ani într-o şcoală, iar fiecare unitate a căpătat un nume şi o prestanţă şi datorită muncii lor. Nu e firesc să-i punem într-o situaţie incomodă. Susţin ideea păstrării acestor oameni până când, în mod natural, ar ieşi la pensie. Pentru cadrele tinere sau pentru cei aflaţi la mijlocul carierei este, într-adevăr, indicat să urmeze o facultate.”
„Sunt multe cadre didactice doar cu liceu pedagogic care sunt excepţionale”
Maturitatea profesională, experienţa, aptitudinile şi experienţa dobândită sunt argumentele cu care dascălii fără diplomă combat ordonanţa dată de Ecaterina Andronescu. Totodată, cadrele didactice din judeţ amintesc de pregătirea învăţătorilor care acum au peste 20 de ani de experienţă, liceele pedagogice oferind o educaţie foarte bună. Durata liceului era de cinci ani, iar accentul era pus pe practica elevilor şi pe cursurile de aplicaţie.
Dorina Vieriu, directoarea Grădiniţei „Aşchiuţă”, a declarat: „Sunt de acord că experienţa profesională te ajută foarte mult, sunt multe cadre didactice doar cu liceu pedagogic care sunt excepţionale şi cărora, având câţiva ani până la pensie, o facultate nu le mai poate schimba viaţa profesională. Am colege care mai au trei ani până la pensie şi care nu sunt în pericol de a fi excluse din sistemul de învăţământ dacă nu vor urma o facultate. Nu consider că este o ordonanţă rea din punct de vedere al completării studiilor, pentru că oricât de performant ai fi ca dascăl, trebuie să te perfecţionezi permanent”.