Deschiderea unor noi puncte comune de frontieră şi reglementări precise pentru derularea micului trafic de frontieră sunt două dintre subiectele pe care oficialităţile din Suceava şi Cernăuţi le-au pus pe tapet ieri, cu ocazia întâlnirii care a avut loc la Palatul Administrativ. Şedinţa comună a Consiliului Judeţean Suceava şi a Consiliului Regional Cernăuţi a avut şase puncte pe ordinea de zi, subiecte importante pentru dezvoltarea viitoare a relaţiilor dintre cele două zone.
Preşedintele Consiliului Regional Cernăuţi, Mihail Găiniceru, a stârnit admiraţia gazdelor sucevene, alegând să vorbească în limba română, discursul său fiind tradus apoi în ucraineană.
„Sperăm să intrăm cât mai curând fără vize în România, iar un prim pas în acest sens ar fi semnarea acordului privind micul trafic de frontieră în această zonă. Eu spun că relaţiile dintre Suceava şi Cernăuţi sunt un exemplu care este urmărit atât de alte regiuni din Ucraina, cât şi de alte judeţe din România”, a arătat Mihail Găiniceru.
Deschiderea unor noi puncte de trecere între cele două state a fost un alt subiect de pe ordinea de zi a şedinţei comune. Mihail Papiev, guvernatorul Regiunii Cernăuţi, a arătat că este vorba de punctele de frontieră Fântâna Albă-Climăuţi, respectiv Şipote-Izvoarele Sucevei.
„Ne vom adresa Guvernelor noastre pentru deschiderea acestor puncte de trecere a frontierei. În acest mod vom elimina tensiunile sociale apărute ca urmare a închiderii celor cinci puncte de trecere a frontierei existente în zonă”, a arătat Mihail Papiev.
În şedinţa de ieri s-au pus în discuţie şi o serie de aspecte legate de cooperarea pe linia problemelor de mediu şi a celor privind situaţiile de urgenţă. Prefectul de Suceava, Florin Sinescu, a apreciat că informaţiile venite de la ucraineni ar putea fi extrem de utile, mai ales în situaţii de extremă urgenţă, cum ar fi inundaţii sau incendii.
Se vor elibera o sută de permise de tranzit
La conferinţa de presă care a avut loc după şedinţa comună, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor a precizat că în viitorul apropiat vor fi eliberate o sută de permise de tranzit, câte 50 pentru partea ucraineană şi tot atâtea pentru partea română.
„Aceste permise nu vor fi nominale, ci doar vor fi numerotate, şi vor fi semnate de ambele părţi. Vor avea formatul unei cărţi de credit, cu un element de securitate, iar beneficiarii vor fi reprezentanţii administraţiilor publice locale care merg frecvent în Ucraina, reprezentanţii ONG-urilor care au proiecte transfrontaliere şi reprezentanţii Camerei de Comerţ, în special cei ce derulează afaceri în Ucraina”, a arătat Nechifor.
Preşedintele CJ Suceava a mai menţionat că beneficiarii permiselor de tranzit nu vor fi scutiţi de procedurile din frontieră, dar acestea se vor derula mult mai rapid.
Deschiderea punctelor de frontieră, apanajul părţii române
În ceea ce priveşte deschiderea celor două puncte de trecere a frontierei, la Fântâna Albă-Climăuţi, respectiv Şipote-Izvoarele Sucevei, oficialii de la Cernăuţi şi cei de la Suceava susţin că vor degaja parţial traficul din Siret-Porubnoe.
„Cele două puncte ce vor fi deschise vor facilita trecerea persoanelor dintr-o ţară în alta şi vor reduce distanţele pe care oamenii le parcurg acum pentru a ajunge în singurul punct de trecere a frontierei care este funcţional. Problema nu este însă la noi. Mingea e în terenul părţii române, care a închis aceste puncte în urmă cu câţiva ani şi care acum trebuie să facă demersurile pentru a le redeschide”, a arătat Mihail Papiev.
În afara acestor două puncte de trecere a frontierei ar mai intra în discuţie şi un al treilea, de la Vicovu de Sus-Krasnoilsk, acolo unde procedurile care trebuie îndeplinite sunt destul de avansate.