Copii de 11, 12 ani, clienţi ai reţelelor de trafic cu etnobotanice din Suceava

Sute de consumatori de etnobotanice figurează în evidenţele Serviciului Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Suceava, iar printre clienţii reţelelor care comercializează astfel de substanţe psihotrope, majoritatea tineri, se numără şi minori, unii dintre ei cu vârste de chiar 12, 13 ani.

Nu o dată, în urma controalelor prin cluburi şi baruri, oamenii legii au găsit asupra unor minori plicuri cu etnobotanice.

Chiar dacă ofiţerii Antidrog nu au confirmat oficial informaţia, surse judiciare ne-au mărturisit că reţelele respective, care distribuie angro aşa-zisele droguri legale, sunt conduse de mai mulţi interlopi din municipiul Suceava.

La rândul lor, interlopii în cauză au fel de fel de furnizori, consumatori de etnobotanice.

Şeful Serviciului Antidrog din cadrul BCCO Suceava, subcomisarul Tudor Costân, explică că sunt şi vânzători care lucrează individual, fără a face parte dintr-o reţea anume de distribuitori.

Aceştia achiziţionează prin curierat de pe internet 20-30 de grame de produse etnobotanice şi le revând la preţ dublu, pentru a-şi asigura în primul rând doza proprie.

Grosul acestor afaceri ilegale aparţine însă reţelelor conduse de interlopi, care au grijă să îşi înlăture orice posibilă concurenţă pe piaţă. 

16 „magazine de vise” pe raza judeţului

În 2010, la nivelul judeţului existau nu mai puţin de 16 „magazine de vise” prin care se comercializau produse etnobotanice. Ultimul magazin de acest gen care a fost băgat în faliment de ofiţerii Antidrog funcţiona chiar în incinta Casei de Cultură Câmpulung Moldovenesc, iar proprietarul, Cristian Tiberiu Nistor (34 de ani), din municipiul Galaţi, a fost arestat preventiv spre sfârşitul lunii noiembrie 2010, după ce, la nici câteva zile de la deschidere, poliţiştii i-au făcut un control şi au găsit că o parte dintre produsele expuse la vânzare conţineau substanţe interzise.
Un alt caz instrumentat de poliţiştii BCCO Suceava viza un magazin clandestin de etnobotanice care îşi avea sediul într-o societate de pompe funebre din municipiul Fălticeni, prafurile periculoase vânzându-se  printre cruci, sicrie şi coroane. Patroana acelei societăţi, Cristina Boschi (44 de ani), a fost arestată preventiv în toamna lui 2010, etnobotanicele pe care le vindea conţinând substanţe considerate droguri de risc şi de mare risc.

Majoritatea clienţilor de la magazinul de pompe funebre erau elevi de liceu şi elevi de gimnaziu.

Clienţii fideli primeau marfă şi pe datorie, iar etnobotanicele erau “degustate”, de multe ori, în toaleta magazinului.

Judeţul Suceava a fost printre primele din ţară în care s-au pus lacăte pe aceste magazine, însă fenomenul nu a dispărut.

În 2012: 15 dosare penale pe numele dealerilor de etnobotanice

Subcomisarul Tudor Costân spune că în acest an s-a redus semnificativ numărul tinerilor care au ajuns la spital ca urmare a intoxicației cu astfel de produse. În 2012, au fost doar 12 cazuri de intoxicații cu substanţe psihoactive, în condițiile în care în anii trecuți se înregistrau câteva zeci.  Acest lucru însă nu înseamnă neapărat că s-a redus numărul consumatorilor şi poate fi explicat şi prin faptul că tinerii care consumă astfel de produse periculoase s-au „specializat” ce anume şi cât să tragă pe nas, să fumeze sau să-şi injecteze în venă, pentru a nu ajunge la spital.

Pe de altă parte, mulţi care ajuns la spital după ce-au consumat prafuri periculoase au declarat că au consumat alcool în exces, astfel că nu se poate face o centralizare exactă a numărului de tineri intoxicaţi cu substanţe psihoactive.

Totuşi, e de părere şeful Serviciului Antidrog, reţelele de distribuitori nu mai au aşa de mulţi clienţi ca în anii trecuţi, criza financiară afectând şi acest fenomen.

Un alt motiv al reducerii numărului tinerilor care cumpărau „vise” la plic este acela al numeroaselor cazuri apărute în mass-media cu riscurile la care se expun consumatorii, cu dramele multora dintre ei prezentate pe larg în paginile ziarelor şi la televiziuni.

Potrivit statisticilor Serviciului Antidrog din cadrul BCCO Suceava, în cursul acestui an s-au declinat 15 dosare penale către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Suceava, dosare în care sunt vizaţi dealeri de etnobotanice.

Tot în cursul acestui an, s-au confiscat în jur de 300 de pliculeţe de etnobotanice, cea mai recentă captură de acest gen (în jur de 60 de pliculeţe) fiind făcută zilele trecute la Vatra Dornei, la scurt timp după ce un tânăr din localitate a ridicat un colet de la o firmă de curierat rapid.

Există lege împotriva dealerilor de etnobotanice, dar nu poate fi pusă în aplicare

Deşi apariţia consumului de etnobotanice a fost sesizată încă din 2007, abia în 2010, după ce presa vuia de moda aşa-ziselor droguri legale care băgau în spital sute de tineri consumatori, a apărut o Ordonanţă de Urgenţă (OUG 6/2010), prin care erau trecute în categoria drogurilor o serie de substanţe care erau găsite în produsele etnobotanice din acea vreme.

Nu a fost o lovitură prea grea pentru comercianţii de „vise”, care au importat atunci etnobotanice care nu cuprindeau substanţele interzise de lege şi astfel puteau să-şi vândă în continuare periculoasa marfă.

Câteva luni mai târziu s-a dat o Hotărâre de Guvern (HG 575/2010) prin care erau adăugate alte substanțe noi cu efect psihotrop.

Vânzătorii de etnobotanice au reuşit să fenteze şi de data aceasta legea şi au adus pe piaţă alte produse care conţineau substanţe care nu se aflau pe lista celor interzise comercializării.

În 2011, a apărut Legea 194/2011, care, teoretic, ar fi trebuit să-i pună cu botul pe labe pe comercianţii de etnobotanice, să-i bage la închisoare şi să le falimenteze afacerile ilegale.

La mai bine de un an de la apariţia legii, explică subcomisarul Tudor Costân, nu au fost publicate şi normele metodologice, astfel că legea nu poate fi pusă în aplicare.

Şeful Serviciului Antidrog  arată că procedura de punere sub acuzare a dealerilor de etnobotanice este una foarte greoaie, mai ales în condițiile în care la Suceava nu există un laborator care poate face o analiză completă asupra unei substanţe.