Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Un nou program de reabilitare termică a blocurilor, în care 60% din costuri sunt asigurate de UE şi bugetul de stat şi 40% de asociaţiile de proprietari şi de primărie, dă speranţe sucevenilor care vor să aibă un confort termic sporit, fără a fi nevoiţi să plătească mai mult la încălzire.
Totuşi, condiţiile impuse de noul program, „Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe” sunt atât de restrictive, încât nu se ştie câţi locatari ai blocurilor din Suceava se vor putea încadra, pentru a fi acceptaţi ca beneficiari de fonduri europene.
Primarul Sucevei, Ion Lungu, a dat ieri citire acestor condiţii, pentru ca reprezentanţii asociaţiilor de proprietari, prezenţi la întâlnirea lunară de la sediul Primăriei Suceava, să ştie la ce să se aştepte.
În primul rând, pentru a fi eligibile, proiectele care vor fi iniţiate de municipalitate, în colaborare cu asociaţiile de proprietari, trebuie să vizeze reabilitarea termică a anvelopei clădirii, iar, după caz, şi reabilitarea sistemului de încălzire, astfel încât să rezulte o reducere de minim 40% a consumului de energie pentru încălzire.
Programul vizează în special locatarii cu venituri mici, deşi şi aici este un paradox – de obicei aceştia nu au cu ce suporta costurile reabilitării termice.
Astfel, ratele de cofinanţare ale autorităţilor publice locale şi asociaţiilor de proprietari vor fi stabilite în funcţie de proporţia în clădire a familiilor cu venituri reduse:
· 30% contribuţia unităţii administrativ teritoriale (UAT) şi 10% contribuţia asociaţiei de proprietari (AP), în condiţiile în care mai mult de 50% dintre proprietari (de apartamente - locuinţe) din bloc au un venit mediu lunar net pe membru de familie sub 150 Euro;
· 20% contribuţia unităţii administrativ teritoriale şi 20% contribuţia asociaţiei de proprietari, în condiţiile în care mai mult de 50% dintre proprietari (de apartamente - locuinţe) din bloc au un venit mediu lunar net pe membru de familie sub 350 Euro;
· 10% contribuţia unităţii administrativ teritoriale şi 30% contribuţia asociaţiei de proprietari, în condiţiile în care mai mult de 50% dintre proprietari (de apartamente - locuinţe) din bloc au un venit mediu lunar net pe membru de familie sub 500 Euro.
Venitul mediu lunar net pe membru de familie se calculează ca medie aritmetică a veniturilor nete ale membrilor familiei proprietarului, în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanţare la ADR, din care se vor exclude: alocaţii de stat pentru copii, burse de studii şi sociale sau alte subvenţii pentru elevi acordate în baza unor acte normative.
„Atenţie, media veniturilor nu se face la nivel de scară de bloc, ci pe întregul imobil, încât dacă majoritari sunt cei cu venituri mari, cota de finanţare a locatarilor creşte”, le-a explicat Lungu reprezentanţilor asociaţiilor de proprietari, care vor trebui să distribuie formularele cu cererile de finanţare, în care trebuie trecute şi veniturile fiecărei familii din blocul ce se doreşte a fi reabilitat termic.
Cei care nu îşi declară corect veniturile riscă să dea peste cap întregul proiect şi să piardă finanţarea europeană, încât toate costurile lucrărilor efectuate vor fi suportate de locatari şi de primărie.
O altă problemă o reprezintă resursele financiare pentru acoperirea tuturor cheltuielilor aferente proiectelor ce compun cererea de finanţare, în condiţiile în care, în prima fază, acestea sunt suportate integral de primărie, care trebuie să îşi recupereze apoi banii de la UE şi de la asociaţiile de proprietari. Problema e cu atât mai spinoasă cu cât, din experienţa reabilitărilor termice anterioare, mai sunt încă de recuperat o mulţime de bani de la cei care au beneficiat de un astfel de program în urmă cu trei ani.
Apartamentele cu destinaţie comercială plătesc 100% din valoarea reabilitării
O altă restricţie de care trebuie să ţină cont cei ce solicită anveloparea termică a blocului pe bani europeni este că în proiect vor mai fi incluse şi o serie de cheltuieli neeligibile datorită destinaţiei spaţiului în proprietate (spaţiile comerciale, inclusiv apartamentele cu altă destinaţie decât locuinţă). Pentru aceste spaţii, proprietarii lor vor suporta în proporţie de 100% cheltuielile privind lucrările de construcţii şi instalaţii ce revin spaţiilor respective, din devizul general al proiectului.
Prin excepţie, dacă blocul a fost construit cu spaţii comerciale la parter, iar proprietarii acestor spaţii nu sunt de acord cu reabilitarea termică a acestora, se poate depune un proiect pentru reabilitarea blocului fără spaţiile comerciale de la parter.
Dacă o parte din lucrările de anvelopare termică au fost efectuate deja în regie proprie de proprietari (de ex. înlocuirea tâmplăriei exterioare), care au proprietăţi tehnice similare sau superioare celor propuse prin proiectul de reabilitare termică a unui bloc, acestea se elimină din devizul proiectului, contribuţia proprietarilor respectivi fiind diminuată cu suma reprezentând valoarea pe care ar fi trebuit s-o acopere proprietarul dacă ar fi fost executată lucrarea respectivă prin proiect.
În proiect sunt acceptate doar blocurile construite în perioada 1950 – 1990, dar nu doar vechimea contează, pentru că nu sunt acceptate blocurile care nu se încadrează într-un regim de înălţime de minim P+3 etaje.
De asemeni, nu se acceptă blocurile a căror documentaţie tehnico-economică nu a fost elaborată sau actualizată cu cel mult doi ani înainte de data depunerii cererii de finanţare, iar devizul general al lucrărilor necesare nu trebuie să fie mai vechi de 12 luni.
Paşi de urmat
Pentru a se încadra în programul de reabilitare termică trebuie parcurşi mai mulţi paşi. De exemplu, pentru început, trebuie prezentat un tabel cu toţi proprietarii din bloc, din care să rezulte rata de cofinaţare aplicabilă în condiţiile în care mai mult de 50% dintre proprietari din bloc au un venit net lunar mediu pe membru de familie sub unul dintre cele trei praguri menţionate.
De asemenea, este necesară o hotărâre a Adunării Generale a Asociaţiei de Proprietari, prin care se aprobă participarea la programul de reabilitare termică a blocului, indicatorii tehnico-economici ai proiectului, măsurile de reabilitare energetică, cota de cofinanţare şi valoarea contribuţiei asociaţiei de proprietari, cu menţionarea clară a încadrării sub unul din pragurile de venit stabilite în Ghidul solicitantului (150 Euro, 350 Euro sau 500 Euro).
O cerere de finanțare se poate completa pentru mai multe proiecte care cuprind blocuri de locuințe grupate în funcție de rata de cofinanţare a asociaţiei de proprietari. O cerere de finanţare (de exemplu pentru municipiul Suceava)trebuie să se încadreze în limitele valorii minime de 1.700.000 lei (inclusiv TVA) şi limitele valorii maxime de 46.000.000 lei (inclusiv TVA).
Durata de implementare a proiectului (perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanţare şi data finalizării ultimei activităţi prevăzute în cadrul proiectului) nu trebuie să depăşească data de de 31.07.2015.
