Daniel Morar, zis „Burliuţ”, rădăuţeanul în vârstă de 40 de ani care i-a ţepuit pe americani cu două milioane de dolari, a fost arestat ieri pentru o perioadă de 29 de zile. Bărbatul nu a dat nici o declaraţie, dar a refuzat extrădarea în SUA, aşa încât deocamdată rămâne în arestul Poliţiei Suceava. Decizia de ieri a Curţii de Apel Suceava privind arestarea lui Morar nu este definitivă şi mai poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În intervalul celor 29 de zile se va judeca efectiv şi cererea de punere în aplicare a mandatului internaţional de arestare emis de Tribunalul Districtual din Arizona.
Tot ieri, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Suceava, au efectuat percheziţii în două locaţii din Rădăuţi aparţinând lui „Burliuţ”. De aici, au fost ridicate o serie de hârtii şi alte materiale care ar putea fi folosite cu ocazia anchetei din SUA.
„Burliuţ”, afaceri falimentare la Rădăuţi
Cercetările americanilor împotriva lui „Burliuţ” au început în urmă cu patru ani. Filat de FBI în cadrul operaţiunii botezate "Cash Back" din Arizona, rădăuţeanul s-a numărat printre cele 36 de persoane suspectate că au comis fraude imobiliare estimate la 100 de milioane de dolari. Dintre cei 36 de suspecţi şase erau români, Gheorge Babeti (54 de ani), Cosmina Bunea (32 de ani), Dorel Irimiciuc (56 de ani), Samuel Doboş (32 de ani), Cipriano Bogdan Ionuţescu (36 de ani) şi Daniel Morar (40 de ani), iar o parte dintre ei au şi fost arestaţi la acea vreme de autorităţile din SUA.
Daniel Morar a reuşit să revină în ţară, unde a dezvoltat o serie de afaceri imobiliare. El a construit în Rădăuţi trei blocuri, dar nu a reuşit să obţină prea multe profituri de pe urma acestora.
Care sunt acuzaţiile
În cazul grupului de 36 de persoane arestate în Arizona, din care făceau parte şi cei şase români, Diane Humetewa, procurorul statului Arizona, a declarat că pagubele se ridică la peste 100 de milioane de dolari. Capetele de acuzare pentru cei şase români sunt: transferuri frauduloase de bani, spălare de bani, conspiraţie în vederea spălării de bani şi comiterii de transferuri frauduloase, fraude poştale şi bancare, şi conspiraţie în vederea produceri lor. Pedepsele pentru aceste fapte sunt de până la 30 de ani de închisoare, cu o amendă de 1 milion de dolari.
Cum au păcălit băncile americane
Modul de derulare a acestor fraude era unul destul de complex. Iniţial, cumpărătorul se înţelegea cu vânzătorul la un preţ mult mai mare decât valoarea reală a casei. De obicei, acesta urca cu până la câteva sute de mii de dolari peste suma corectă. Ulterior, cumpărătorul mergea cu această evaluare supraestimată la bancă, unde cerea un împrumut pentru a achiziţiona proprietatea. Banca acorda acest împrumut, urmând ca ratele să fie plătite de noul proprietar al casei, pe numele căruia se încheia contractul de ipotecă.
Însă, diferenţele de câştig erau împărţite între cei implicaţi în fraudă, iar ratele la ipotecă nu mai erau achitate. În acest caz, banca punea sub sechestru proprietatea, urmând să recupereze banii din scoaterea ei la licitaţie. Dar pentru că evaluările erau eronate, aceasta se afla în imposibilitatea de a-şi recupera pierderile, fiind obligată să vândă proprietatea la preţul real, cu mult mai mic decât valoarea creditului acordat.
Dintre românii arestaţi, Gheorghe Babeti are cele mai mari datorii la bancă. Conform blogului Romania-USA, Babeti a cumpărat în anul 2006 nouă proprietăţi. Opt dintre acestea au fost finanţate în întregime prin credite bancare. În cazul celei de-a noua proprietăţi, româul a achitat 31.000 de dolari, restul fiind acoperiţi de bancă.
Timp de câteva luni acesta a plătit ratele ipotecare, după care s-a oprit. Totalul împrumuturilor făcute este de 6,2 milioane de dolari.
( 2 nov 2012, 20:24:13