Naşi de tren din Suceava, în malaxorul şpăgilor de la calea ferată

Cutremur în rândul naşilor de tren din Suceava. Nouă persoane, şefi de tren şi conductori, printre care şi o femeie, au fost chemaţi ieri dimineaţă la sediul Regionalei CFR Iaşi. Chiar dacă au ajuns la Iaşi în jurul orei 7.00, angajaţii de la calea ferată au mai stat aproximativ două ore până să afle pentru ce au fost chemaţi. Cei nouă au fost urcaţi într-un autocar, care i-a transportat la Braşov, la sediul Parchetului de pe lângă Tribunal. Un al zecelea naş de tren a fost luat direct din Gara de Nord din Bucureşti şi dus la Braşov.

Naşii de tren din Suceava sunt acuzaţi că au pus la punct un sistem mafiot prin care fraudau CFR Călători. Mai exact, aceştia primeau bani de la persoanele care călătoreau fraudulos fără să mai taie tichete, iar o parte din bani îi transmiteau mai departe superiorilor. Acţiunea de depistare a şefilor de tren  care au practicat aceste activităţi s-a derulat timp de mai multe luni, perioadă în care anchetatori sub acoperire i-au filmat pe angajaţii suceveni de la calea ferată care percepeau bani de la călători. În acest interval, o parte dintre şefii de tren au fost prinşi cu bani pe care nu i-au declarat la intrarea în tură, motiv pentru care au fost concediaţi.

Aseară, la ora 20.00, din cei zece naşi de tren de la Suceava fuseseră audiaţi de către procurori doar doi. Unul dintre ei a fost lăsat să plece acasă, iar celălalt a primit ordonanţă de reţinere pentru o perioadă de 24 de ore şi urmează să fie dus în faţa instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă.

Şpaga de la naşii de tren către superiori se dădea în toalete

Potrivit primelor date, prejudiciul adus de şefii de tren este de 200 de milioane de lei, adică în jur de 50 de milioane de euro. Schema de colectare a banilor era una destul de simplă. Conductorii de tren luau bani de la călătorii care circulau fără bilet, iar transferul banilor de la conductori către superiorii lor se făcea în toaletele trenurilor. La Bucureşti, banii erau predaţi prin intermediul chioşcurilor de ziare sau de băuturi răcoritoare de pe peronul Gării de Nord. Purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Braşov, procuror Alina Popescu, a descris traseul pe care îl aveau banii de la călători.

"Conductorii de tren luau bani de la călătorii care circulau fără bilet. Le cereau bani pentru a nu le întocmi acte premergătoare contravenţiei la regimul circulaţiei pe calea ferată, aşa cum prevede legea. Ulterior, pentru a-şi putea desfăşura în continuare acest gen de activitate, dădeau o parte din banii primiţi mai departe către superiori, iar la rândul lor aceştia îi dădeau mai departe mai sus, până la nivelul revizorilor", a spus Popescu.

„Ţarul” Mihai Necolaiciuc a descris drumul şpăgii

Fostul director general al CFR între 2000 şi 2003 a descris sistemul mafiot piramidal de care avea cunoştinţă chiar din perioada în care conducea societatea.

Mihai Necolaiciuc a vorbit într-un interviu recent despre cum se împart banii colectaţi de controlorii CFR de la călătorii clandestini.

"Controlorul păstrează cam 30%, toată lumea ştie. Sistemul este bine pus la punct", a declarat Mihai Necolaiciuc pentru RTV.

Fostul director general al CFR, cercetat pentru o fraudă de 50 de milioane de euro, a povestit cu aceeaşi ocazie şi cine încasează restul de bani primiţi ca şpagă.

Potrivit lui Necolaiciuc, revizorii de secţie aşteaptă controlorii la terminarea cursei pentru a-şi încasa cota. Ulterior, o altă parte din banii negri ar ajunge la inspectori.

"Ţarul", cum a fost supranumit Necolaiciuc, crede că o altă parte din şpagă ajunge cel mult la nivelul directorilor adjuncţi din CFR. "Directorii se schimbă foarte des. Este imposibil să intre în sistem foarte repede", a mai dezvăluit Necolaiciuc pentru RTV.

Acesta a precizat că ştia încă de pe vremea în care era director la Regionala CFR Iaşi despre aceste abuzuri.

Pe de altă parte, Necolaiciuc spune că sistemul şpăgilor încasate de naşi era funcţional încă din vremea regimului comunist şi că ar fi existat tentative de a-l elimina.

În acest moment, fiecare controlor este obligat să-şi declare bunurile la urcarea în tren, precum şi la terminarea turei.

Se pare că percheziţiile corporale nu se practică însă în gările din România, ci este suficientă doar semnătura pe propria răspundere a angajatului CFR.