Agricultură nemţească pe câmpurile din zona Fălticeni, cu agenţi de pază, foişor de observaţie şi ATV-uri

Doi tineri agronomi din Germania, care lucrează în jur de o mie de hectare de teren agricol în mai multe comune din apropiere de municipiul Fălticeni, au ajuns să-şi păzească ogoarele cu agenţi de pază. Paza se face 24 de ore din 24, iar agenţii fac patrulă pe jos, în maşini şi pe ATV-uri şi şi-au amenajat puncte de observaţie înalte de aproximativ 7-8 metri, de unde supraveghează ogoarele.

Desfăşurarea de forţe pare poate exagerată, însă nu şi pentru nemţii care acum doi ani au fost băgaţi în corzi de localnicii care le furau porumbul de pe ogoare, dar mai ales le lăsau pagube foarte mari în urmă.

Păzesc de hoţi o mie de hectare de teren în cinci comune

Michael Liebscher şi Bertram Vogt, ambii în vârstă de 31 de ani, din regiunea Hanovra, au ajuns la Fălticeni în 2008. După cum au povestit cei doi într-un amplu reportaj realizat de Monitorul de Suceava în luna mai a anului trecut, România i-a atras pentru că ştiau că aici pământul nu este la mare preţ, suprafeţe întinse fiind pur şi simplu abandonate. Asta în condiţiile în care în Germania situaţia stă total invers, fiecare bucată de teren fiind vânată de marii cultivatori.

Absolvenţi de studii superioare în agronomie în Germania, cei doi au avut un prim contact în zonă, în mai 2008, cu primarul din Fântâna Mare, Vasile Mucileniţa. După ce a aflat intenţiile nemţilor, primarul a convocat o şedinţă în comună, la care au fost invitaţi sătenii. Când au aflat că pot primi câte ceva pe terenurile lăsate pârloagă, localnicii au început să dea în arendă suprafeţe din ce în ce mai mari. Cei doi nemţi s-au extins treptat şi au ajuns, în 2012, să cultive aproximativ o mie de hectare de teren agricol, în cinci comune: Horodniceni, Cornu Luncii, Baia, Rădăşeni şi Fântâna Mare.

Contract cu o firmă de pază, după ce 20% din producţie a fost furată sau distrusă

Cum au suprafeţe de teren întinse în mai multe localităţi, munca lor a căzut în scurt timp pradă hoţilor.

Michael Liebscher, care înţelege bine limba română şi o vorbeşte destul de bine, ne-a declarat: „Acum trei ani am fost afectaţi de furturi undeva la 20% din producţie, acum le-am redus spre zero, avem un contract cu o firmă de pază ca să nu se mai întâmple aşa ceva. Dacă cineva intră cu căruţa în porumb, problema nu sunt cele câteva kile din căruţă, problema este ce strică căruţa în ogor. Asta e cea mai mare problemă, paguba de la căruţă e undeva de zece ori mai mare decât cantitatea ce a fost furată”.

Tânărul german ne-a dus pe suprafeţele arendate din comuna Cornu Luncii. Din loc în loc vedem puncte de observaţie pe care agenţii de pază le folosesc pentru a supraveghea zone mai întinse. Sub unul dintre foişoarele înalte de 7-8 metri se află un ATV, folosit pentru patrulare, pe timp de zi şi de noapte. Pe agentul care răspunde de punctul de observaţie îl găsim ceva mai departe, plimbându-se alert pe ogor.

Un singur furt în acest an

„Cred că este un efect psihologic. Dacă ai o firmă de pază, deja oamenii nici nu se mai gândesc să vină să fure ceva. Avem construite foişoare, post de pază, agenţii circulă cu ATV-uri sau cu maşini, păzesc non-stop. Nu am mai avut furturi aproape deloc”, a declarat Michael Liebscher.

Singurul furt din acest an a fost înregistrat săptămâna trecută. Trei bărbaţi din Fântâna Mare au intrat cu o căruţă într-un lan de porumb. Au apucat să încarce în jur de o tonă de porumb, moment în care au fost surprinşi în flagrant de agenţii de pază şi predaţi poliţiei.

Cu pază deloc ieftină şi culturi asigurate, nemţii răstoarnă mitul agriculturii neprofitabile

Să ai agenţi de pază pe ogoare nu este însă deloc ieftin, mai ales în condiţiile în care, de regulă, la noi se zice că din agricultură nu se poate scoate cine ştie ce profit. Neamţul răstoarnă însă toate calculele agricultorilor români.

Michael Liebscher ne-a spus că plăteşte în jur de 40 de euro la hectar paza pe un sezon agricol şi are asigurate culturile de pe întreaga suprafaţă de teren, două cheltuieli pe care cei mai mulţi fermieri locali, chiar şi cei mai mari, nici măcar nu visează să şi le permită. Îl întreb pe tânărul agronom dacă în aceste condiţii mai poate scoate profit din agricultură. Râde şi mă întreabă uşor ironic dacă eu cred că el ar mai face agricultură la Fălticeni dacă nu ar fi mulţumit. 

„Misterul” afacerii profitabile este cu atât mai mare în condiţiile în care 2012 este un an secetos.

„La sfeclă acum încă suntem în curs de recoltare. La seceta care a fost, avem o producţie mai puţină cu 20-25% decât anul trecut şi sper să ajungem la 30 de tone la hectar. La porumb e aceeaşi problemă, nu a plouat toată vara şi dacă ajungem la cinci tone la hectar deja suntem foarte mulţumiţi”, a declarat Michael Liebscher.

El ne-a apus că în anii anteriori, mai puţin secetoşi, a scos pe terenurile din zona Fălticeni producţii medii mult mai bune: porumb - 7 tone la hectar, sfeclă de zahăr - 40 de tone la hectar, grâu – peste 4 tone la hectar.

Lucrări comasate, utilaje performante, tehnologie după manual, culturi cu preţ bun, uşor de vândut şi de lucrat şi care nu necesită cheltuieli mari şi spaţii de depozitare, şi pază împotriva hoţilor, acestea sunt câteva din secretele agriculturii performante ale celor doi nemţi. Ei s-au axat în ultimii ani pe patru mari culturi: porumb, rapiţă, soia şi grâu.