Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Oameni care au trăit coşmarul inundaţiilor atât în 2008 cât şi în 2010 aşteaptă în zadar de ani de zile lucrări de regularizare şi de apărare a malurilor care să îi apere în cazul în care apele le vor da fiori din nou. O situaţia punctuală, cum sunt multe altele, se înregistrează în satul Părhăuţi, comuna Todireşti, unde lucrările necesare au tot fost promise în hârtii oficiale, însă efectiv nu au început nici până astăzi.
Studiu de prefezabilitate, aviz şi apoi pauză
Vasile Romega, un localnic în vârstă de 66 de ani din Părhăuţi, a „bombardat” cu petiţii în ultimii ani instituţii locale, dar şi de la nivel central, cerând ca autorităţile competente să intervină pentru a regulariza pârâul Soloneţ, care, în spatele curţii sale şi a mai multor vecini, circulă pe un curs deviat care mănâncă din terenurile agricole şi, sunt convinşi oamenii, în cazul unor cantităţi mari de precipitaţii le-ar pune în pericol gospodăriile.
La faţa locului s-au deplasat în mai multe rânduri reprezentanţi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava, care au constatat că probleme există.
„La deplasarea în teren s-a constatat că există o coroziune a malului drept al pârâului Soloneţ, în dreptul gospodăriei dumneavoastră, deci aspectele semnalate în petiţie sunt reale”, se arată într-un răspuns din 12 iulie 2011.
Într-un alt răspuns, din februarie 2011, Vasile Romega a fost informat că lucrarea a fost deja avizată.
„În anul 2009, SGA Suceava a întocmit studiul de prefezabilitate <Regularizare şi apărare maluri pârâu Soloneţ şi afluenţi, comuna Todireşti, judeţul Suceava>, în care sunt prevăzute apărări de mal pe o lungime totală de 2.950 de metri şi patru praguri de fund. Sunt prevăzute lucrări şi în zona petentului. Studiul de prefezabilitate a fost avizat de Direcţia Apelor Siret şi de Administraţia Naţională Apele Române”.
„Unde e apă acum, erau salcâmi şi teren agricol”
Aşadar, în zonă problemele sunt pe o arie extinsă şi lucrările au fost avizate de multă vreme. Efectiv, însă, nu s-a lucrat nimic până acum.
Vasile Romega a precizat: „Au tot promis şi au spus că vin şi fac lucrarea şi în 2010, şi în 2011. Apa are curs deviat din cauza coroziunii malului, cei de la Apele Române au constatat problemele la faţa locului, însă numai cu atât am rămas. Unde e apă acum, erau salcâmi şi teren agricol, iar noi stăm cu frica în sân”.
După două inundaţii, oamenii se tem de o nouă lovitură
Un alt localnic din Părhăuţi, Constantin Romega, în vârstă de 59 de ani, aşteaptă şi el lucrările de regularizare de ani de zile.
„Au fost inundaţiile din 2008, apoi în 2010 iar a venit apa mare. Eu, în 2010, am avut apa până la geam. Dacă o să mai fie o dată apă mare, dispărem de aici”, spune pesimist bărbatul.
Localnicii s-au îndreptat cu sesizări inclusiv către Regionala de Căi Ferate Iaşi. Asta pentru că, după inundaţiile din 2008, care au distrus linia în zonă, o societate a lucrat la refacerea şi lărgirea unui pod CFR, iar localnicii cred că de la acea lucrare apa a deviat spre terenurile lor.
Răspunsul de la CFR a fost că zona în care sunt probleme depăşeşte raza de acţiune a căii ferate şi cei abilitaţi să intervină sunt specialiştii de la Apele Române.
Răspuns: „În judeţ sunt foarte multe lucrări de făcut, însă nu sunt bani pentru toate”
Ioan Corjuc, directorul SGA Suceava, a declarat că are cunoştinţă în detaliu despre problemele reclamate în satul Părhăuţi. Aşa cum scrie şi în răspunsurile oficiale primite de reclamant, probleme există, însă, spune directorul Ioan Corjuc, acestea nu sunt mai urgente decât multe altele în judeţ.
„La un pod colmatat unde au fost probleme mai serioase am intervenit, însă pot să spun că în cazul domnului Vasile Romega şi al vecinilor săi nu există pericolul iminent de a fi inundaţi. Lucrarea de regularizare şi apărare a malurilor pârâului Soloneţ este trecută de studiul de prefezabilitate, este avizată şi va fi realizată în funcţie de fondurile disponibile. Sunt multe lucrări de făcut, iar altele sunt mai urgente”.
Deşi inundaţiile au făcut mari probleme în judeţ, iar probabilitatea repetării unor astfel de evenimente neplăcute este mare, lipsa fondurilor face, din păcate, ca în multe din zonele vulnerabile să nu se poată face nimic. În aceste condiţii, oamenilor nu le rămână decât să se roage ca puhoaiele să nu le mai invadeze casele.
