„O strâns merele”, „Mergem la scăldat”, „Facem un fotbal” sau „Facem un grătar”, limbajul cifrat al contrabandiştilor de ţigări

Un grup de nu mai puţin de 38 de persoane, majoritatea din zona Straja, Vicov şi Rădăuţi, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) Suceava. Este vorba de Ion Juravle, zis Bro, de 35 de ani, Constantin Cotos, zis Costan, de 34 de ani, Ioan Buta, de 19 ani, Adrian Meţcan, de 31 de ani, Viorel Adrian Cotos, de 20 de ani, Ionel Juravle, zis Moga, de 22 de ani, Livia Poinar, de 56 de ani, Vasile Meţcan, de 32 de ani, Ilie Juravle, de 21 de ani, Dimitrie Ciprian Iliuţ, de 20 de ani, Ilie Şoflău, de 48 de ani, Aurel Petrescul, de 49 de ani, Vasile Rubin Cliuciovan, de 18 ani, Vasile Ionel Ursulean, de 27 de ani, Vasile Creţan, de 41 de ani, Vasile Adrian Hasna, zis Dârlă, de 26 de ani, Ioan Hasna, de 23 de ani, Ilie Bodnar, de 43 de ani, Ilie Popescu, de 23 de ani, Vasile Valentin Juravle, de 26 de ani, Mihai Savin, de 32 de ani, Constantin Ştefan Bodnar, de 16 ani, Valentin Juravle, de 20 de ani, Ovidiu Cotos, de 16 ani, Vasile Ursaciuc, de 26 de ani, toţi din Straja, Ioan Constantin Cenuşă, de 37 de ani, Nicolae Cotos, de 36 de ani, din Gura Putnei, Oleksandr Mokreniuk, zis Saşa, de 21 de ani, Vasyl Mitrik, de 34 de ani, Stepan Shliuk, de 29 de ani, Illya Ursachi, de 31 de ani, toţi cetăţeni ucraineni, Constantin Teodor Hasna, de 22 de ani, din Rădăuţi, Constantin Bilibou, de 34 de ani, Ionel Schipor, de 19 ani, Ştefan Perdun, de 21 de ani, din Vicovu de Sus, Gheorghe Reuţ, de 33 de ani, din Bivolărie-Vicovu de Sus, Eusebiu Vasile Ardeleanu, de 40 de ani, din Comăneşti-Bacău, şi Paul Cătălin Andrici, de 19 ani, din Tămăşeni-Neamţ.

Trei grupări care acţionau în zona Straja

Potrivit anchetatorilor, pe raza localităţilor Straja şi Vicovu de Sus îşi desfăşurau activitatea trei grupuri infracţionale organizate şi mai multe persoane erau constituite în două asocieri în vederea comiterii de infracţiuni, specializate în introducerea ilicită în România din Ucraina, peste „frontiera verde”, şi/sau valorificarea unor însemnate cantităţi de ţigarete de contrabandă.

După monitorizarea grupărilor identificate şi definitivarea muncii informative s-a trecut la acţiune. Au avut loc 22 de percheziţii, dintre care cele mai multe la Straja şi Vicovu de Sus, dar şi în judeţul Bacău.

De-a lungul timpului, oamenii legii au interceptat 11 transporturi de ţigări de contrabandă. Cu aceste ocazii, au fost confiscate 81.069 de pachete de ţigări aduse ilegal din Ucraina, atât în trafic, cât şi pe fâşia verde a frontierei dintre România şi Ucraina.

Limbaj pestriţ al traficanţilor de ţigări

Pentru a nu fi depistaţi, indivizii din cele trei grupări, dar şi cei care acţionau mai dispersat foloseau un limbaj extrem de colorat şi pestriţ.

De exemplu, ţigările de contrabandă erau denumite „fete”, „lemnele”, „saci de ciment”, „barabule”, „cubicele celea de lemn”, „bagaboante”, „pâinea”, „banane”, „grâul”, „porumbul” sau „brăduţi”.

Pentru stabilirea cantităţilor erau alte coduri, cum ar fi „100 de bucăţi”, „Două mâini”, „perechi”, „căpiţi de fân”, „saci” ori „prăjini”.

Mărcile de ţigări erau şi ele bine definite: „Doiniţa”, „D” sau „Dorin” se referă la ţigaretele marca Doina. „V”, „Viorica”, „Viceprimar”, „Fratele lu Vicenzzo”, sau „Viorelul” era codificarea pentru ţigările de contrabandă marca Viceroy, în timp ce pentru Jing Ling cuvântul folosit era „Galben”.

La fel de atenţi erau contrabandiştii şi cu poliţiştii de frontieră şi cu acţiunile de patrulare ale acestora. „O băgat televizoarele” se referă la autoturismele deţinute de către poliţia de frontieră dotate cu aparate de termoviziune”, în timp ce „Două mâini” sau „La doi cocoşi” se referă la stâlpii de frontieră în apropierea cărora vor avea loc actele de contrabandă.

Cuvintele sau expresiile de genul „naşpet”, „o făcut pană”, „S-o stricat căruţa”, aveau semnificaţia că actul de contrabandă nu poate să aibă loc în siguranţă. Când situaţia era favorabilă actelor de contrabandă, şi tonul era mai optimist, iar activităţile pe măsură, cum ar fi: „merem să săpăm”, „O strâns merele”, „Mergem la scăldat”, „Facem un fotbal” sau „Facem un grătar”.