„Congelatoarele” cele mai vechi din lume, din anul 1620 î.H., restaurate la Suceava

Cele mai vechi obiecte din lemn care au fost folosite de omul preistoric la exploatarea sării se află pentru restaurare şi conservare la Muzeul Bucovinei de la Suceava. Tot la Suceava vor fi expuse pentru prima dată publicului, în prima parte a anului viitor. Cele 200 de piese restaurate la Suceava au fost datate, cele mai multe, anii 1620 şi 1000 înainte de Hristos, mai vechi decât cele descoperite anterior în Austria şi datate 1400 î.H.

Obiectele aparţin Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfîntu Gheorghe, care a plătit până acum muzeului sucevean aproape 40.000 de euro pentru lucrările de conservare şi restaurare.

Directorul muzeului din Sf. Gheorghe, dr. Valerii Kavruk, ne-a declarat, ieri, că experienţa restauratorilor de la Laboratorul Zonal de Restaurare al Muzeului Bucovinei, dotarea şi calitatea lucrărilor, precum şi preţul cerut au fost criteriile care au făcut ca Suceava să fie aleasă pentru această lucrare extrem de importantă pentru comunitatea ştiinţifică românească şi internaţională.

Dr. Kavruk ne-a declarat că obiectele din lemn aflate acum în faza finală de restaurare au fost descoperite în judeţele Bistriţa-Năsăud şi Harghita, în saline preistorice acoperite de depuneri de pământ.

„Nămolul sărat este mediul optim de conservare pentru lemn pentru că împiedică putrefacţia. Uneltele de lemn, scările, instalaţiile, construcţiile din lemn descoperite de noi şi restaurate la Suceava sunt dovezi că se exploata în preistorie apa sărată”, a spus cercetătorul.

Sarea, mai valoroasă decât aurul

Dr. Kavruk a mai precizat că descoperirea permite evaluarea impactului economic, cultural şi cognitiv al sării asupra omului, care a trecut de la vânătoare şi cules la creşterea animalelor şi cultivarea plantelor. „Ce te faci când n-ai frigider şi ai multă carne? Singura modalitate de conservare este sărarea. Pentru prima dată în istoria omenirii sarea a devenit indispensabilă omului, a devenit un element decisiv în asigurarea unui mod de viaţă”, a spus dr. Kavruk, care a mai explicat că zonele în care erau zăcăminte cu sare erau avantajate pentru că vecinii veneau să „importe” sare oferind alte produse în schimb.

Ca exemplu, sarea exploatată în timpul Imperiului în Transilvania aducea Coroanei maghiare mai multe venituri decât aurul din Apuseni.

Nămolurile sărate, conservantul perfect

În judeţul nostru, Solca este una dintre cele mai vechi exploatări saline dovedite arheologic din Europa.

Piesele de lemn preistoric descoperite de Valerii Kavruk şi colegii săi sunt primele din România şi acest lucru este extrem de important deoarece „pentru prima dată, în această parte a Europei, avem vestigii care ne permit să elaborăm un <calendar> arheologic care va permite determinarea vârstei obiectelor preistorice cu exactitate de până la un an. Ceea ce cercetăm noi sunt secvenţe din secţiunea de lemn pe care se păstrează inele ce se formează în fiecare an. Configuraţia inelelor este irepetabilă, este similară amprentei digitale şi asta ne permite să reconstruim condiţiile climatice din zonă şi să facem datarea. Cercetătorii erau convinşi că în România, Ungaria şi Ucraina nu se poate face această cercetare pentru că nu se păstrează lemnul. Nu au ştiut unde să caute. Nămolurile sărate au fost conservantul perfect. Aceste obiecte care acum sunt la Suceava sunt cele mai vechi din lume”, a precizat dr. Kavruk.

Laboratorul de la Suceava este singurul care poate oferi condiţiile necesare conservării

Vârsta acestor piese şi informaţiile despre condiţiile în care au fost păstrate au fost publicate de descoperitorul lor în reviste ştiinţifice din Germania şi Marea Britanie, împreună cu unul dintre „monştrii sacri” ai arheologiei mondiale, academicianul britanic Anthony Harding.

De altfel, occidentalii s-au implicat atât în susţinerea financiară a proiectului, cât şi din punct de vedere al expertizei.

Piesele au intrat în restaurarea laboratorului pe care îl are Muzeul Bucovinei, în urmă cu trei ani, iar de operaţiune s-a ocupat restauratorul Gelu Ticuteanu. Directorul muzeului, Emil Ursu, a declarat că pentru această dificilă operaţiune instituţia sa a încasat aproape 40.000 de euro, suma maximă pe care o poate solicita conform legii. Ursu s-a declarat foarte mulţumit de modul în care s-a derulat colaborarea cu cercetătorii din Sf. Gheorghe, precum şi de faptul că sucevenii vor fi primii care vor avea prilejul să vadă expuse vestigiile.

De asemenea, este foarte posibil ca cele mai vechi obiecte de lemn folosite la exploatarea sării, din lume, să rămână multă vreme la Suceava pentru că, deocamdată, Laboratorul Zonal de Restaurare de la Suceava este singurul din ţară care poate oferi condiţii optime de conservare.