Printează articolul
Trimite e-mail
Patriarhul Suprem al armenilor, Sanctitatea Sa Karekin al II-lea, s-a aflat ieri în mijlocul a peste 600 de pelerini, la Mănăstirea Hagigadar, pentru a aniversa 500 de ani de la ctitorirea Mănăstirii Hagigadar din Suceava, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.
Înfruntând ploaia continuă şi frigul (nu erau mai mult de 15 grade Celsius), pelerinii veniţi din toată lumea, SUA, Turcia, Olanda, Bulgaria, România, etc. au ţinut să fie prezenţi la acest eveniment unic, unii dintre ei păstrând tradiţia de a înconjura biserica de trei ori în genunchi, pentru a li se îndeplini dorinţele, în ciuda pământului ud şi a glodului care s-a format sub tălpile pelerinilor.
Patriarhul Suprem al armenilor i-a binecuvântat pe credincioşi
Procesiunea la Mănăstirea Hagigadar a început înainte de ora 10:00, când soborul de clerici armeni, în frunte cu Sanctitatea Sa Karekin al II-lea, Catolicos şi Patriarh Suprem al tuturor armenilor, şi Înalt Prea Sfinţitul Episcop Datev Hagopian, primat al Diocezei armenilor din România, a urcat dealul spre Hagigadar – „Biserica dorinţelor”, binecuvântându-i pe credincioşi.
Din partea Bisericii Ortodoxe Române, la sărbătoarea Hagigadarului a participat PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.
Înalţii oaspeţi au fost întâmpinaţi de oficialităţile judeţene şi locale: prefectul Sucevei, Florin Sinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Alexandru Rădulescu, primarul Sucevei, Ion Lungu.
După procesiune, a urmat liturghia arhierească în limba armeană, în „Biserica dorinţelor”, unde au încăput doar o parte dintre pelerini, ceilalţi ascultând slujba şi cântările în limba armeană la difuzoare. În jurul orei 13:00, Patriarhul Suprem al armenilor a ieşit din biserică, însoţit de soborul de preoţi, a sfinţit strugurii şi masa de hram (pelerinii au primit pachete cu pâine, pilaf de orez şi carne), după care a sfinţit crucea de amintire, Khacicar-ul, ridicată în curtea lăcaşului de cult în cinstea donatorilor (familia Hagop şi Ica Kouyoumdjian) sfintei Mănăstiri Hagigadar.
Gânduri de pelerin
Din cauza vremii nefavorabile, nu am văzut pelerini care să urce în genunchi dealul spre „Biserica dorinţelor”, pe drumul speranţei, aşa cum este cunoscut Hagigadarul printre credincioşi, dar au fost destui care au îngenuncheat şi au înconjurat de cel puţin trei ori biserica, rugându-se neîncetat.
Fie că au venit doar pentru Sfânta Liturghie, pentru a primi binecuvântarea Patriarhului Suprem al armenilor, Sanctitatea Sa Karekin al II-lea, fie că aniversarea celor 500 de ani de la înfiinţarea Mănăstirii Hagigadar i-au adus pe Dealul Dorinţelor, cu toţii au vibrat într-o credinţă, cinstind sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului.
„Oricărui om care vine la biserică şi crede în Dumnezeu i se vor îndeplini dorinţele”
Valeria, din localitatea Sfântu Ilie, ne-a spus că a venit la mănăstire pentru a se ruga Maicii Domnului pentru sănătate. „Din cauza vremii, nu am putut urca în genunchi la mănăstire, cum am făcut în alţi ani. Timpul nu ne permite, dar e bine că Dumnezeu a dat şi ploaie”, a completat suceveanca.
Pe o credincioasă din Bucureşti am surprins-o când, cu mare evlavie şi determinare, înfruntând ploaia, frigul, iarba umedă sau cimentul rece, a înconjurat de mai multe ori în genunchi biserica. „Merg în genunchi pentru binele meu, pentru sănătatea mea, a familiei. De câte ori pot...”, a completat femeia.
Cristian, din Galaţi, pentru prima dată la Hagigadar, ne-a spus că „oricărui om care vine la biserică şi crede în Dumnezeu i se vor îndeplini dorinţele. Numai că acestea nu se spun în faţa camerei. Se spun în gând...vorbeşti cu Dumnezeu. Voi înconjura de trei ori biserica în genunchi. Nu este o regulă. De câte ori pot”.
„Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului şi Mănăstirea Hagigadar, respectate în toată lumea”
Alte două credincioase din Galaţi, Teodora Paznicu şi Maria
Tavitian, ne-au spus că au venit la „Biserica dorinţelor” cu „ gânduri bune, de sănătate pentru noi, pentru familiile noastre, pentru copii. Am înconjurat biserica în picioare, nu în genunchi, ca în alţi ani”. Femeile au venit special la Suceava, cu un grup de 45 de pelerini, de la biserica armeană din Galaţi. Soţul Mariei Tavitian a fost armean şi la ei în casă s-au ţinut obiceiurile armeneşti.
Irma Enopian, din Constanţa, ne-a spus că „Mănăstirea Hagigadar, sărbătorită acum la 500 de ani de la înfiinţare, este similară cu mănăstirea de la Sfântul Mormânt. Sunt veniţi aici armeni din America, circa 150, câte 50 din Turcia, Bulgaria, Olanda, dar şi mulţi din România: Constanţa, Galaţi, Bucureşti, Ilfov. Dacă avem credinţă, se spune că se împlinesc dorinţele. Credincioşii nu vin la Hagigadar doar în virtutea dorinţelor împlinite. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este respectată în toată lumea, biserica de aici este respectată şi cunoscută în toată lumea, nu numai de armeni. Este o sărbătoare de anvergură”.
Am întâlnit ieri la Hagigadar şi o tânără care mergea în genunchi în jurul bisericii şi se ruga pentru a trece cu bine examenul de bacalaureat din această toamnă. „Aş vrea să iau în toamnă acest examen. Cred că mă ajută, dacă merg în genunchi. Este greu, dar rezist”, ne-a spus Corina Prodan.
Patriarhul Suprem al armenilor, cetăţean de onoare al municipiului Suceava
La aniversarea a 500 de ani de la ctitorirea Mănăstirii armene Hagigadar din Suceava au participat preşedintele Uniunii Armenilor din România Varujan Vosganian, deputatul minorităţii armene din România, Varujan Pambuccian, ambasadorul Republicii Armenia la Bucureşti, Hamlet Gasparian, secretarul de stat în Ministerul Culturii, Victor Opaschi, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, prefectul de Suceava, Florin Sinescu şi primarul Sucevei, Ion Lungu.
Sanctitatea Sa Karekin al II-lea a primit din partea primarului Sucevei, Ion Lungu, diploma de cetăţean de onoare al municipiului Suceava, iar familia Hagop şi Ica Kouyoumdjian, din Statele Unite, a primit din partea edilului Sucevei o diplomă de excelenţă pentru contribuţia acestora la finanţarea lucrărilor de restaurare a mănăstirii armene din Suceava.
„Câteva sute de mii de euro pentru refacerea chiliilor mănăstirii”
Preşedintele Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian, a declarat că în diaspora armeană comunitatea din România este cea mai veche din Europa, menţionând că armenii au venit aici în a doua jumătate a secolului al X-lea, subliniind că Episcopia Armeană din România este, probabil, una din cele mai vechi din Europa, în afara ţinuturilor istorice armeneşti şi a ţinuturilor sfinte ale Ierusalimului, fiind înfiinţată, la Suceava, în anul 1401, pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun.
„Avem la Suceava încă două mănăstiri, lucru foarte rar în diaspora armeană, amândouă construite în secolul XVI, Mănăstirea Hagigadar în 1512, de aceea sărbătorim 500 de ani, şi Mănăstirea Zamca, la sfârşitul aceluiaşi secol. Iată că de atunci şi până acum, comunitatea armeană a dăinuit fără încetare”, a completat Varujan Vosganian.
Acesta nu a uitat să precizeze că mai sunt necesare câteva sute de mii de euro pentru refacerea chiliilor mănăstirii, pentru a fi aduse din nou măicuţe, aşa cum a funcţionat mănăstirea în trecut.
Pentru fiecare 40 de urechiuşe se îndeplineşte câte o dorinţă
Ceremoniile pentru aniversarea a 500 de ani de la ctitorirea Mănăstirii armene Hagigadar din Suceava, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, au început de sâmbătă seară, când Sanctitatea Sa Karekin al II-lea a oficiat slujba şi sfinţirea sării mesei de hram, la Biserica „Sfânta Cruce” din Suceava.
Ca în fiecare an, sute de armence din ţară şi de peste hotare au preparat vestitele urechiuşe, un fel de colţunaşi mici umpluţi cu carne de vită. Fiecare femeie face câte minim 40 de urechiuşe, pe care le pune apoi la fiert în supa cu verdeţuri pentru hram. Armencele spun că pentru fiecare 40 de urechiuşe se îndeplineşte câte o dorinţă.
Dorinţe îndeplinite, dorinţe în aşteptare...
Tradiţia pregătirii urechiuşelor este păstrată cu sfinţenie, iar credincioasele spun că într-adevăr dorinţele li se împlinesc. Adriana Ene, din Brăila, ne-a spus că prima ei dorinţă a fost să aibă un copil, iar după trei ani a născut, exact de Sfânta Maria.
La fel ca ea, Doiniţa Dumitru a venit pentru prima dată în mijlocul armenilor şi se roagă ca dorinţa ei să se îndeplinească.
Printre cei nelipsiţi în fiecare an de la sărbătoarea armenilor se numără şi fostul ministru de Finanţe Varujan Vosganian, preşedintele Uniunii Armenilor din România, care a mărturisit că şi în familia sa a fost îndeplinită o dorinţă în urma pelerinajului de la Hagigadar. El a completat că „Hagigadar este un loc care iradiază nu doar credinţă, ci şi speranţă. Este un spaţiu în care credinţa se împleteşte cu speranţa şi nu doar pentru armeni, ci pentru pelerini de pretutindeni”.
Ioan Alexuc este plecat în SUA de 15 ani şi este bucătar-şef la un restaurant din statul Florida. A venit la Suceava pentru a lua parte la hramul Mănăstirii Hagigadar şi a găsit o nouă reţetă pe care o va trece în meniu, spune el : ciorba de urechiuşe.
