Uzina de apă a Sucevei renaşte la 100 de ani de la darea în folosinţă

Una dintre puţinele clădiri ale Sucevei de odinioară, care face parte din istoria oraşului, marcând perioada de modernizare de la începutul secolului XX, Uzina de apă a Sucevei, a fost inaugurată ieri, după 100 de ani de la darea ei în folosinţă, având o nouă destinaţie - Centrul de Arhitectură, Cultură Urbană şi Peisaj.

Clădirea, rămasă în paragină, după ce a fost scoasă din uz în 1963, pentru că nu mai făcea faţă cerinţelor populaţiei în creştere, a fost reabilitată şi transformată într-un impresionant spaţiu expoziţional de către Ordinul Arhitecţilor din România - Filiala Teritorială Nord-Est.

În prezenţa a zeci de invitaţi, a reprezentanţilor autorităţilor locale, dar şi a numeroşi arhitecţi, ingineri, dar şi studenţi la Arhitectură, implicaţi activ în proiect, Centrul de Arhitectură, Cultură Urbană şi Peisaj “Uzina de apă” Suceava a fost inaugurat, marcându-se astfel împlinirea a 100 de ani de când clădirea a fost dată în folosinţă.

Evenimentul marchează începerea unei serii de evenimente care fac parte din programul “Zilelor Culturii Urbane”, care se desfăşoară pe parcursul a trei zile – vineri, sâmbătă şi duminică, dar care va continua şi săptămâna viitoare cu un program special de vizitare pentru public.

Placă comemorativă, la împlinirea a 100 de ani de existenţă

Pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la darea în folosinţă a clădirii care a făcut posibilă minunea ca apa să ajungă direct în locuinţele sucevenilor, într-o vreme când apa se procura doar prin intermediul sacagiilor, care o cărau de la distanţă, pe spinarea animalelor de povară, ori cu carul, ieri a fost dezvelită o placă comemorativă, în prezenţa primarului Ion Lungu, a fostului viceprimar al Sucevei Angela Zarojanu, care a sprijinit realizarea acestui Centru de Cultură Urbană, precum şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor.

Momentul a fost urmat de cel al prezentării unui scurt istoric al Uzinei de apă şi al începuturilor furnizării apei potabile în Suceava, de către directorul ACET, Ştefan Groza:

“Pe 12 august 1912 se inaugura prima alimentare cu apă, în sistem centralizat, a oraşului Suceava. Investiţia a fost proiectată de inginerul Thiem, din Leipzig. Uzina pompa apa în Zamca, la rezervorul de înmagazinare, de unde se distribuia câte trei ore dimineaţa şi trei ore seara. Aceasta a constituit prima alimentare cu apă a Sucevei, care a funcţionat până în 1963, pentru că nu mai dădea debitul necesar pentru Suceava, fiind construită alimentarea de la Mihoveni. Practic, 50 de ani Suceava s-a alimentat din această sursă”.

Directorul societăţii furnizoare de servicii de apă şi canalizare s-a arătat încântat de destinaţia actuală a clădirii care intrase în conservare după ce a fost scoasă din uz, spunând că se doreşte ca în anii următori să se dea acestui loc o destinaţie cu adevărat de cultură şi arhitectură, prin transformarea clădirilor din jur, adică a staţiei de pompe şi a “casei operatorului”.

Detalii despre funcţionarea sistemului de alimentare cu apă din acele vremuri le-a oferit şi “părintele” reţelelor de canalizare din Suceava, inginerul Dumitru Năstase, care anul acesta a împlinit 90 de ani.

Vizită în “pântecele” Uzinei de apă

Cea mai interesantă parte a clădirii monument istoric, pe lângă “învelişul” arhitectural cu elemente eclectice, predominant clasice, în spiritul arhitecturii industriale a epocii, este, fără îndoială, “pântecele” enorm, subteranul, ascuns privirilor de deluşorul pe care este cocoţată Uzina de apă.

“Catacombele” care au găzduit vreme de 50 de ani apa care ajungea în casele sucevenilor au fost transformate acum în spaţii expoziţionale, pretabile desfăşurării unor diverse evenimente, de la concerte, simpozioane, conferinţe, până la baluri tematice.

În momentul în care clădirea a fost preluată de Ordinul Arhitecţilor din România, subteranul era numai bun de turnat un film de groază, după cum a povestit Bogdan Adomniţei, tânărul arhitect care a păşit printre primii în fostele bazine de apă, pline de praf, păienjeni şi resturi de echipamente industriale vechi, din timpul războaielor mondiale.

Chiar şi aşa, calitatea construcţiilor făcute atunci, când nu existau tehnologii atât de avansate, a uimit pe toţi cei prezenţi. De la grosimea şi rezistenţa zidurilor care, deşi au stat 50 de ani în apă, arată impecabil, până la spiritul practic prin care toate procedeele necesare tratării apei, pentru a furniza apă curată, se desfăşurau aici, toate lucrările făcute atunci, scoase acum în evidenţă prin amenajările făcute de OAR, merită văzute şi admirate.

Expoziţiile care sunt găzduite acum în subteranul făcut accesibil publicului, printr-o străpungere a bazinelor de apă – “Uzina de Apă - actul de naştere al oraşului modern Suceava”, “Patrimoniul arhitectural industrial şi echipamente publice în Suceava”, „Proiectul şi realizarea Centrului de Arhitectură, Cultură Urbană şi Peisaj” şi “Integrarea în comunitatea locală a Centrului de Architectură, Cultură Urbană şi Peisaj”, oferă numeroase informaţii inedite, putând fi vizitate duminică, 12 august, de la ora 11.00 până la 14.00.

Zilele Porţilor Deschise la Uzina de Apă Suceava vor continua săptămâna viitoare, de luni până vineri, între orele 17.30 – 20.00.

Impresii şi intenţii

Inaugurarea Centrului de Arhitectură, Cultură Urbană şi Peisaj “Uzina de apă” Suceava a fost salutat de primarul Ion Lungu, care a făcut posibilă această transformare, prin asocierea municipalităţii cu OAR:

“Este o zi deosebită pentru noi şi pentru oraş – 100 de ani de când s-a introdus apa şi canalizarea, 100 de ani de când s-a introdus civilizaţia.

Iată că astăzi, după 100 de ani, prin implicarea OAR şi în special a arhitectului Constantin Gorcea, această clădire, moartă din punct de vedere al funcţiunii, devine o clădire vie, cu o funcţiune culturală, prin înfiinţarea Centrului de Arhitectură, Cultură Urbană şi Peisaj. Această clădire a fost declarată monument arhitectonic industrial şi este probabil o clădire unicat în România, mai ales că au trecut peste ea două războaie mondiale. Primăria Suceava nu a ezitat să accepte această propunere, de a fi parteneri în proiect, ne mândrim cu el şi vom fi parteneri în continuare, încercând să menţinem vie această clădire prin activităţile care se vor desfăşura aici”.

În semn de mulţumire şi apreciere a eforturilor depuse şi pentru implicarea sa în proiect, Ion Lungu i-a înmânat arhitectului Constantin Gorcea, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România - Filiala Teritorială Nord-Est, o diplomă de excelenţă.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a rezumat într-un cuvânt impresia pe care i-a lăsat-o atât clădirea Uzinei de apă, cât şi transformările petrecute acolo: “Impresionant!”.

“Mă gândeam ce or fi spus oficialităţile de atunci, primarul din acele vremuri, Franz Cavaler de Longes... Cred că erau impresionaţi şi ei. La fel de impresionant este şi astăzi, după 100 de ani, când văd o nouă viaţă pentru Uzina de apă. Aţi reuşit să o aduceţi din nou la viaţă. Sunt foarte multe lucruri interesante pe care le văd aici, propuneri care merită luate în seamă şi sper să nu treacă 100 de ani ca să facem următorul eveniment de o asemenea importanţă”, a adăugat Nechifor.

De altfel, Constantin Gorcea i-a solicitat sprijinul pentru ca lucrările de reabilitare demarate la Uzina de apă să continue şi să fie dată cât mai mult o funcţionalitate spaţiilor create acolo, prin organizarea de evenimente cultural artistice.

Zilele Culturii Urbane vor continua cu diverse manifestări, precum Balul „Uzinei de Apă”, cu „ţinută muncitorească” obligatorie, la care se vor acorda premii pentru cea mai adecvată ţinută - feminină şi masculină - după moda de acum o sută de ani), cu Zilele Porţilor Deschise, dar şi cu diverse conferinţe şi cercuri de discuţii pe teme de arhitectură şi cultură urbană.