Lucrările la şoseaua de centură a Sucevei s-au înecat aproape de mal

Şoseaua de centură a Sucevei începe să se transforme într-o telenovelă de prost gust. Amânări după amânări, lucrări sistate şi bani care nu mai vin, toate acestea se întâmplă an de an, ca într-un film de prost gust. Din păcate, nota de plată o plătim cu toţii, fie că este vorba de sumele de bani suplimentare cauzate de prelungirea lucrărilor, fie că trebuie să suportăm prin oraş traficul greu care în mod normal trebuia să se deruleze de mai bine de jumătate de an pe ruta ocolitoare.

Am parcurs de la un capăt la celălalt ceea ce trebuia să fie şoseaua de centură, dar nu în câteva minute, aşa cum s-ar fi întâmplat pe un drum nou, ci în aproape o oră. Aparatul de fotografiat şi camera de filmat au surprins pentru dumneavoastră starea actuală a şoselei de centură, scurta descriere din acest material urmând să vă lămurească doar asupra unor aspecte tehnice şi de locaţie.

Un deal şi lipsa banilor, principalele probleme pe tronsonul Pătrăuţi - Şcheia

De pe Drumul European 85, din apropiere de Pătrăuţi, ne-am abătut pe şarpele care duce spre râul Suceava. Aici, lucrările par finalizate în linii mari. Asfaltul e turnat deja, rigolele de scurgere a apei sunt gata, iar podul care traversează şinele de cale ferată e aproape finalizat, lipsindu-i doar parapeţii de protecţie. Mai facem câteva sute de metri şi ajungem pe viaductul care traversează râul Suceava. Jumătate din pod râde, cealaltă plânge. Pe partea stângă în direcţia de mers dinspre Pătrăuţi spre Moara sunt montaţi parapeţii de protecţie, în timp ce pe partea opusă orice mişcare necugetată te aruncă direct în hăul de peste 20 de metri.

La alte câteva sute de metri mai trecem un pod şi apar şi primele mari probleme. Este vorba de un deal care alunecă şi pe care constructorul este obligat să-l consolideze. Câteva utilaje şi muncitorii prezenţi în zonă ne conving că lucrările nu au fost abandonate. Totuşi, nici nu se mişcă aşa cum ar trebui. Toropiţi de căldură, dar mai ales de lipsa resurselor financiare, muncitorii nu se omoară cu munca. E o porţiune de circa 200 de metri la care oamenii vor avea de furcă pentru a stabiliza dealul.

Trecem şi de această porţiune şi intrăm din nou pe drum finalizat în mare parte, inclusiv pe partea de asfalt, care duce până la Drumul European 576, care face legătura între Suceava şi Vatra Dornei.

Şoseaua de centură are deja amprentele unor curse de maşini

Pe o porţiune destul de lată a şoselei de centură, asfaltul este brăzdat de urmele unor şoferi care şi-au încercat aici dexteritatea. Departe de ochii poliţiştilor şi la adăpost de reclamaţiile unor vecini deranjaţi de zgomote, practicanţii de drift şi teribiliştii au găsit un loc ideal pentru a-şi descărca adrenalina.

Pista improvizată este în plin câmp, în apropiere de parcarea care va fi amenajată pe şoseaua de centură a Sucevei.

De aici şi până la Şcheia, la intersecţia cu drumul european 576, mai este un pic, iar lucrările sunt aproape terminate.

Tronsonul Şcheia – Moara – Drumul European 85, mormane de pământ şi utilaje abandonate

Cum se trece Drumul European 576, şoseaua de centură a Sucevei se transformă într-un drum de ţară, cu poduri nefinalizate, mormane de pământ şi utilaje lăsate ici-colo, parcă fără nici o noimă.

Singura realizare care merită amintită aici este viaductul din zona Mănăstirii Hagigadar, care pare pe ultima sută de metri a construcţiei.

La Sf. Ilie, un compresor îşi făcea „somnul” de amiază, cel care îl conducea fiind plecat doar el ştie unde. În partea cealaltă, în apropierea Drumului European 85, un muncitor era ascuns de razele soarelui şi dormea fără ca cineva să-l deranjeze, în timp ce alţii doi trăgeau de câteva ţevi.

Una peste alta, şoseaua de centură a Sucevei oferă o imagine dezolantă, iar dacă nu vor veni şi banii pentru finalizarea lucrărilor, şantierul se va transforma într-un muzeu în aer liber al neputinţei şi incapacităţii de a duce la bun sfârşit o investiţie.

„Lucrările sunt finalizate în proporţie de 80%”

Dumitru Hanganu, fost director al SCCF Grup Colas Iaşi, firmă care realizează lucrările la şoseaua de centură, a explicat de ce se lucrează la ralanti. Este vorba de lipsa alocaţiilor bugetare şi datoriile pe care statul român le-a acumulat faţă de constructor. Mai exact, ar fi vorba de restanţe financiare de peste 21 de milioane de lei, din care aproximativ şapte milioane de lei reprezintă factura lunii iunie, iar diferenţa este dată de materialele pe care SCCF Grup Colas le-a achiziţionat pentru a putea lucra.

„Sunt două variante pentru a ieşi din acest blocaj. Prima ar fi o suplimentare de bani care se poate obţine printr-o rectificare bugetară, soluţie care nu este convenabilă deoarece înseamnă o bună perioadă de timp pierdută. A doua variantă ar fi relocarea unor bani de către Ministerul Transporturilor de la alte investiţii din ţară”, a explicat Dumitru Hanganu.

Potrivit fostului director al SCCF Grup Colas Iaşi, lucrările la şoseaua de centură a Sucevei sunt finalizate în proporţie de 80%, iar pentru a da în folosinţă investiţia ar fi nevoie de încă 55 de milioane de lei, în afara datoriilor deja acumulate de Ministerul Transporturilor faţă de constructor.

Costurile totale ale lucrărilor ar putea creşte cu 10-15%

Lipsa resurselor financiare are şi un alt impact în afara întârzierii inaugurării investiţiei. Pentru a conserva lucrarea, constructorul este obligat să efectueze anumite operaţiuni. Utilajele trebuie plătite pentru această perioadă de stagnare, iar reluarea lucrărilor înseamnă alte cheltuieli. Şi cum aceste perioade de „conservare” au tot existat din 2008 încoace, iar banii aşteptaţi acum de constructor nu se întrezăresc, este posibil ca la final să avem cheltuieli suplimentare cu 10-15% faţă de ceea ce s-a preconizat iniţial.

„Acum se lucrează doar sporadic, în limita materialelor pe care le avem pe stoc şi acolo unde oprirea ar duce la costuri de conservare foarte mari. Sperăm să se rezolve cât mai rapid aceste probleme de natură financiară pentru a putea finaliza lucrările”, a concluzionat Dumitru Hanganu.

Probabilitatea ca lucrările să se finalizeze anul acesta, minimă

În mod normal, lucrările la cei 13,4 km, cât măsoară şoseaua de centură, trebuiau să se finalizeze în toamna lui 2011. Fireşte, acest termen a fost depăşit, iar noua dată anunţată pentru inaugurare era iulie 2012. Nici acest termen nu a putut fi respectat, aşa încât acum a fost avansat noul termen, noiembrie 2012.

La modul în care mai mult stau lucrările decât se derulează, este greu de crezut că în această iarnă va circula vreun autovehicul pe şoseaua de centură.

Prezent la Bucureşti, Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, a avut o întâlnire cu reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

„Nu există emoţii în privinţa finalizării acestei investiţii. Este posibil să mai apară sincope şi întârzieri, dar cei de la CNADNR mi-au dat asigurări că există fonduri suficiente şi vor fi alocate pentru finalizarea construcţiei”, a declarat Cătălin Nechifor.