Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Nu mai puţin de 36 de persoane au fost trimise ieri în judecată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Suceava, în dosarul grupării de contrabandişti cu ţigări, coordonată dintr-o celulă a penitenciarului Botoşani de suceveanul Constantin Lungu (32 de ani), condamnat la 25 de ani de ani pentru tâlhărie urmată de moartea victimei.
Lungu a ajuns în spatele gratiilor în 2009, pentru jaful comis asupra omului de afaceri Cristian Căjvănean (37 de ani), jaf urmat de moartea victimei după mai bine de două săptămâni de agonie în „Reanimarea” Spitalului Judeţean Suceava.
Pe lista inculpaţilor se află şi Petru Olenic (33 de ani), din municipiul Botoşani, gardianul care făcea „room service” în celula lui Constantin Lungu şi care, contra cost, îl ajuta pe deţinut să primească la închisoare telefoane de ultimă generaţie, de tip smartphone, mâncare, băutură, etnobotanice, haine şi încălţăminte.
Pe lângă Lungu şi Olenic, în faţa judecătorilor Tribunalului Suceava vor ajunge Constantin Cosovan (34 de ani), Iulian Ioan Spatariu (30 de ani - coleg de celulă cu Lungu în penitenciar, condamnat şi el în dosarul Căjvănean), Dumitru Blanariu (57 de ani), Vasile Pentiuc (38 de ani), Laurenţiu Florin Mateiciuc (32 de ani), Nicolae Mugurel Crîşmaru (23 de ani), Ovidiu Florea (34 de ani), Florin Adrian Duduman (22 de ani), Florin Spatariu (28 de ani), Iulian Cazachevici (25 de ani), Elena –Angelica Vieru (43 de ani), Constantin Sorin Ciuraru (37 de ani), Florin Moisă (36 de ani), Elena Maria Polocoşer (43 de ani), Sorina Proboteanu (45 de ani), Daniel Bogdan Florea (22 de ani), Ileana Florea (32 de ani), Flavius Florin Ursuleasa (39 de ani), toţi din municipiul Suceava, Alexandru Mugurel Băiţan (31 de ani), din comuna Şcheia, Oleksandr Mokreniuk (21 de ani) cetăţean ucrainean, Vasile Marin (21 de ani), Tudor Puşcaşu (22 de ani), Radu Puşcaşu (20 de ani), Mihai Florin Sandu (24 de ani) şi Alin Dumitru Puşcaşu (20 de ani) din Feteşti – comuna Adâncata, Florin Ioan Ciutac (20 de ani), Nicolae Barbă (48 de ani) şi Viorica Gavrilovici (46 de ani), din comuna Bosanci, Ionuţ Daniel Lepădatu (26 de ani), Gheorghe Florin Abiculesei (23 de ani), din comuna Hânţeşti, Nicolai Martiniuc (32 de ani), din Dărmăneşti, Mihai Lungu (57 de ani), din comuna Siminicea, Ion Ciubotura (34 de ani), din comuna Mitocu Dragomirnei, Claudiu Alexandroae (32 de ani), din comuna Balş, judeţul Iaşi.
Procurorii DIICOT Suceava au disjuns cercetările şi faţă de un cetăţean ucrainean, Illya Ursaki, cel care îi aproviziona cu ţigări de contrabandă pe cărăuşii lui Constantin Lungu.
Cum a reuşit deţinutul Lungu să coordoneze o întreagă reţea din celula în care era închis
Cu sprijinul a cel puţin unul dintre gardienii din penitenciarul Botoşani –procurorii au reuşit să probeze în acest caz doar activitatea infracţională a gardianului Petru Olenic – suceveanul Constantin Lungu avea aproape tot ce îşi dorea în celula în care era închis încă din 2009.
Gardianul Olenic, susţin anchetatorii, primea diferite sume de bani, rolul său fiind acela de a prelua şi îi livra deţinutului sucevean pachetele cu marfa interzisă în unitatea de detenţie (zeci de telefoane mobile, tip smartphone, alcool, teancuri de plicuri cu substanţe etnobotanice)
Cu ajutorul telefoanelor mobile şi al celorlalte favoruri ilegale pe care le primea, Lungu a intrat în contact cu alţi indivizi încarceraţi în acelaşi penitenciar şi a dezvoltat propria reţea de contrabandă.
Suceveanul ţinea legătura telefonic cu ucraineanul Illya Ursaki, cu care stabilea cantitatea de ţigarete ce urma a fi introdusă, preţul de achiziţie şi detaliile tranzitării frontierei, respectiv locul şi ora la care urmau să efectueze actul de contrabandă.
Ţigările erau la frontiera verde dintre Ucraina şi România, în zona localităţilor Vicovu de Sus şi Straja.
Din celula în care era închis, Lungu îi transmitea toate coordonatele lui Constantin Cosovan, acesta, împreună cu alţi membri ai grupării, preluând coletele şi transportându-le până la domiciliul lui Alexandru-Mugurel Băiţan.
Pentru faptul că depozita ţigările la el în imobil, Băiţan primea câte 1.000 de lei în fiecare lună.
La fiecare tranzacţie făcută din puşcărie de Lungu erau livrate în jur de 20 de baxuri.
Membrii grupării se foloseau de fiecare dată de două maşini, una cu rol de antemergător, pentru verificarea traseului, şi una în care era încărcată marfa de contrabandă. Autoturismul folosit pentru transport era prevăzut cu folie de culoare închisă pe geamuri şi cu scaunele din spate scoase. Pe durata transportului, membrii grupării direct implicaţi ţineau permanent legătura telefonic şi se coordonau pentru evitarea eventualelor filtre de poliţie.
Şoferii primeau între 400 şi 500 de lei, iar cărăuşii între 400 şi 800 de lei
Au fost şi transporturi interceptate de poliţie, susţin anchetatorii, şi deşi maşinile contrabandiştilor erau confiscate de oamenii legii, Constantin Lungu cumpăra prin intermediari noi autoturisme, înmatriculate în străinătate.
Soţia lui Lungu, „contabil-şef” al veniturilor făcute din contrabandă
În toate aceste activităţi ilegale, Lungu, susţin procurorii DIICOT Suceava, era sprijinit de un alt inculpat în dosarul Căjvănean, Iulian Spatariu, coleg de celulă cu primul.
Acesta nu numai că l-a ajutat pe Lungu să-şi dezvolte gruparea infracţională şi în coordonarea activităţilor de contrabandă, dar i-a şi ameninţat telefonic pe doi dintre cărăuşii care la un moment dat nu au mai vrut să asculte ordinele.
Şi cumătrul lui Lungu, Florin Laurenţiu Mateiciuc (individ arestat în urmă cu câteva luni pentru o bătaie în Club Ranch din Suceava), i-a ameninţat şi bătut pe cărăuşii care refuzau să mai participe activităţile de contrabandă, nemulţumiţi că nu au fost plătiţi aşa cum se înţeleseseră iniţial.
Banii câştigaţi de pe urma tranzacţiilor cu ţigări erau trimişi de Constantin Lungu, prin intermediari, soţiei sale, Alina Daniela Lungu, cea care, susţin anchetatorii, păstra şi o evidenţă a sumelor colectate şi cheltuite.
De altfel, în urma percheziţiilor, în locuinţa soţiei lui Lungu, în galeria draperiei a fost găsită suma de 27.570 de euro, bani proveniţi din activităţile ilicite, precum şi un caiet şi o agendă care conţineau numeroase menţiuni privind sume de bani predate sau colectate în urma tranzacţiilor efectuate cu ţigările de contrabandă.
Încă un deţinut care a făcut avere la puşcărie
Cazul lui Constantin Lungu, care câştiga zeci de mii de euro făcând afaceri ilegale chiar din spatele gratiilor, nu este unul singular.
Un alt exemplu în acest sens este cel al rădăuţeanului Ovidiu Rusu (33 de ani), care a reuşit să facă avere tot dintr-o celulă a penitenciarului Botoşani.
Condamnat la închisoare, după ce a păcălit mai multe persoane susţinând că este magistrat şi încasând comisioane grase pentru a-şi folosi aşa-zisa influenţă, rădăuţeanul şi-a continuat „cariera” chiar şi din celula în care a fost închis.
În perioada noiembrie 2008 –ianuarie 2009, deţinutul Ovidiu Rusu a reuşit să păcălească, din spatele gratiilor, mai puţin de nouă persoane din judeţul Suceava, dându-se prin telefon procuror general ori preşedinte al Curţii de Apel Suceava şi încasând pentru „serviciile” sale 100.852 de euro şi 3200 de lei.
Folosindu-se de cartele de telefon, cunoştinţe juridice şi ajutat de fratele său, Silvestru Rusu, care se afla în libertate, şi care îi falsifica fel de fel de documente emise, chipurile, de unităţi de parchet sau instanţe judecătoreşti, Ovidiu Rusu a reuşit să pună la cale megaescrocheria, victimele fiind convinse că vorbesc la telefon cu şefii instanţelor sucevene şi că, în schimbul unor comisioane grase, pot să-şi scoată apropiaţii de după gratii sau să câştige procese în instanţă.
