Absolvenţii promoţiei 1957 ai Colegiului Naţional „Ştefan cel Mare” Suceava s-au reîntâlnit vineri, după 55 de ani de la absolvire, în Aula instituţiei de învăţământ sucevene.
„Promoţia celor 500 de ani de la urcarea pe tron a lui Ştefan cel Mare”
Promoţia 1957 (cunoscută ca „Promoţia celor 500 de ani de la urcarea pe tron a lui Ştefan cel Mare”) are o tradiţie în ceea ce priveşte organizarea întâlnirilor colegiale, fiind cea mai consecventă în acest sens dintre toate promoţiile de absolvenţi ale colegiului sucevean.
Promoţia care a încheiat studiile liceale în anul 1957, ultima serie care a susţinut bacalaureatul după absolvirea a zece clase („ultima serie de copii deştepţi”, cum a spus unul dintre absolvenţi), a reunit în cele patru clase (trei de băieţi şi una mixtă-ucraineană) un număr de 110 absolvenţi.
Dintre aceştia, la reîntâlnirea de vineri au participat 42 de colegi.
„Rezonanţa recunoştinţei nealterate” pentru profesori
Aşa cum a spus în cuvântul de deschidere prof. Corneliu Duceac, preşedintele executiv al comitetului de organizare a evenimentului (comitet care s-a îngrijit de editarea unui album care sintetizează toate întâlnirile promoţiei 1957 organizate până în prezent, album însoţit de o insignă şi de un Program al manifestărilor), ”revederea a venit cu prisosinţă să împlinească o anumită vocaţie a sistemului social românesc, aceea de a cinsti într-o anume zi slujitorii demni şi devotaţi a sute de generaţii dintr-o citadelă a învăţământului preuniversitar sucevean şi naţional”.
O aniversare care, aşa cum a subliniat el, „va avea pentru totdeauna rezonanţa recunoştinţei nealterate pentru cei care ne-au învăţat să culegem diamantele cunoaşterii din roua veşnică şi proaspătă a spiritului uman”.
„Nici o promoţie de absolvenţi nu a organizat cu atâta rigoare întâlnirile colegiale”
În cuvintele de reverenţă rostite de directorul colegiului, prof. Dan Popescu (care şi-a contrapunctat semnătura de pe textul introductiv din albumul realizat cu prilejul acestei întâlniri cu menţiunea „născut în anul 1957”, evidenţiind astfel un arc peste timp), acesta a reliefat faptul că nici o promoţie de absolvenţi nu a organizat cu atâta rigoare, din zece în zece ani de la absolvire, întâlnirile colegiale. Urându-le „seniorilor ştefanişti” să fie consecvenţi şi să continue seria întâlnirilor şi de acum înainte, directorul instituţiei de învăţământ sucevene le-a spus şi o glumă vizavi de... evoluţia sistemului de învăţământ (Un director de şcoală de altădată îl întreabă pe un profesor din ziua de azi: „Voi mai bateţi elevii în şcoală?”. Iar răspunsul a venit prompt: „Numai în legitimă apărare!”).
“Strădanie, sârguinţă, perseverenţă, forţă de a rezista şi de a fi mereu pe coama valurilor”
S-au depănat apoi amintiri din anii liceului şi s-au rememorat, „cu respect şi foarte multă recunoştinţă”, efigii de dascăli.
Dacă la întâlnirea de zece ani, din 1967 (care a avut loc tot într-o zi de 15 iunie), au participat 45 de absolvenţi şi 16 profesori, la cea de 40 de ani, din anul 1997, nu s-a mai consemnat prezenţa nici unuia dintre foştii profesori.
La Cinematograful „Modern”, în faţa căruia s-a făcut atunci fotografia de grup, rula un film cu titlu sugestiv: „Supravieţuitorul”.
Supravieţuitorii de astăzi, care şi-au amintit cu nostalgie de profesorii lor (între care s-au aflat Ioan Buciuceanu, Adrian Petroaie, Ilarion Zahariciuc, Ioan şi Ilaria Sbiera, Mihai Cărăuşu, Nicodim Iţcuş, Dimitrie Loghin, Neculai Ceredarec…), dar şi de colegii care au trecut în veşnicie (pentru care s-au închinat la parastasul organizat în Capela colegiului) demonstrează, aşa cum a accentuat prof. Corneliu Duceac, “strădanie, sârguinţă, perseverenţă, forţă de a rezista şi de a fi mereu pe coama valurilor”.