Falsul preşedinte al Curţii de Apel Suceava, escrocul Ovidiu Rusu, a fost condamnat ieri la nu mai puţin de 141 de ani şi opt luni de închisoare. Magistraţii Tribunalului Suceava l-au găsit vinovat pentru 35 de infracţiuni, iar pedepsele aplicate pentru fiecare faptă însumează această condamnare record. Din fericire pentru el, Ovidiu Rusu nu va sta la puşcărie decât zece ani, şi asta pentru că legile din România prevăd că se aplică pedeapsa cea mai grea şi nu însumarea condamnărilor. Aşa se face că la pedeapsa cea mai grea, de şapte ani şi opt luni de închisoare, pronunţată pentru mai multe fapte de trafic de influenţă, magistraţii au mai adăugat un spor de doi ani şi patru luni, rezultând astfel condamnarea finală de zece ani.
În total, rădăuţeanul Ovidiu Rusu a fost găsit vinovat pentru nouă infracţiuni de trafic de influenţă, primind pedepse între şase ani şi opt luni şi şapte ani şi opt luni, pentru şapte infracţiuni de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, condamnările fiind între 3 ani şi 4 luni şi 4 ani şi 4 luni, pentru 7 infracţiuni de uz de fals, cu condamnări între 3 ani şi 4 luni şi 4 ani şi 4 luni, şapte infracţiuni de folosirea instrumentelor oficiale false, cu condamnări între doi şi trei ani, respectiv cinci infracţiuni de uzurpare de calităţi oficiale, cu condamnări între doi şi trei ani.
A „produs” din puşcărie peste 100.000 de euro
Deşi se afla închis în Penitenciarului din Botoşani, unde ispăşea o condamnare pentru înşelăciune, Ovidiu Rusu a pus la cale un mecanism prin care se prezenta diferitor persoane drept Cezar Hîncu, preşedintele Curţii de Apel Suceava. În felul acesta, a reuşit să păcălească mai multe persoane, de la care a stors 102.400 de euro şi 3.200 de lei. Doar o mică parte din aceşti bani au fost recuperaţi. Mai exact, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Suceava, au instituit sechestru asigurator pentru 18.000 de euro, sumă ridicată cu ocazia percheziţiei efectuată la locuinţa lui Cristinel Rusu, fratele escrocului. De asemenea, au mai fost puse sub sechestru şi alte bunuri, printre care un autoturism marca Ford Puma, un Opel Tigra şi un Opel Astra, dar şi 83 de cărţi de vizită cu numele şi calitatea preşedintelui Curţii de Apel Suceava.
Soluţia de ieri nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel la instanţa superioară.
Amanta lui „Coaţă” a cotizat cu 55.000 de euro
Numărul persoanelor înşelate de Ovidiu Rusu şi care s-au constituit părţi civile în proces se ridică la nouă. Cap de listă, de departe, este amanta lui Ioan Popovici, zis „Coaţă”, patronul hotelului restaurant Casa de Piatră. Daniela Elena Steclaru a contribuit la bunăstarea „magistratului” Ovidiu Rusu cu nu mai puţin de 55.000 de euro. Pe listă urmează Magdalena Vaslavschi, din Sf. Ilie, cu 14.000 de euro, Viorica Blându, din Moara Carp, cu 10.700 de euro, Angela Eugenia Stanciuc, din Moara Carp, cu 9.000 de euro şi 3.200 de lei, Ananie Carp, din Moara Carp, cu 4.000 de euro, Ioan Bodnar, din Ehreşte-Brodina, cu 4.000 de euro, Constantin Curic, din Bosanci, cu 2.300 de euro, Ioan Stanciu, din Bosanci, cu 2.000 de euro şi Rachila Albu, din Moara Mică, cu „doar” 1.400 de euro.
Cum îşi păcălea Ovidiu Rusu victimele
Ovidiu Rusu folosea mai multe cartele telefonice de pe care suna şi se recomanda drept preşedintele Curţii de Apel Suceava ori procurorul general al Sucevei. În felul acesta a reuşit să scoată de la mai multe persoane sume mari de bani, promiţându-le că, prin aşa-zisa influenţă pe care, chipurile, o are asupra judecătorilor, procurorilor, medicilor legişti etc le va ajuta să-şi scoată din spatele gratiilor fel de fel de rude sau să obţină decizii favorabile lor în dosare înregistrate pe rolul instanţelor de judecată.
Printre persoanele înşelate de Ovidiu Rusu s-ar număra, susţin procurorii DNA, şi Daniela Elena Steclaru, amanta patronului hotelului-restaurant „Casa de Piatră”, Ioan Popovici, zis „Coaţă”, arestat preventiv pentru că ar fi pus la cale incendierea vilei omului Gheorghe Berbece şi a pensiunii acestuia, „La Dolce Vita”.
Contactată telefonic, în luna ianuarie a acestui an, de către deţinutul care s-a recomandat a fi Cezar Hâncu, preşedinte al Curţii de Apel Suceava, şi care a îmbrobodit-o la telefon că poate obţine eliberarea lui „Coaţă”, femeia a acceptat să dea 55.000 de euro, pentru a-şi vedea din nou iubitul în libertate.
Pentru a fi şi mai convingător, Ovidiu Rusu a apelat la fratele său, Silvestru Rusu, care, la calculatorul personal, a falsificat două documente ca fiind emise în numele Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, purtând în fals semnătura conducătorului instituţiei, procuror general Vasile Mandici, şi având aplicată ştampila contrafăcută cu însemnele acestei unităţii de parchet, documente care, dacă ar fi fost adevărate, l-ar fi ajutat pe „Coaţă” să vadă din nou lumina zilei.
O sentinţă şi un titlu de proprietate, 14.000 de euro
Falsul preşedinte al Curţii de Apel Suceava „rezolva” orice fel de dosar, fireşte contra unor sume de bani. Magdalena Vaslavschi a căzut şi ea în capcană şi în discuţia telefonică pe care a avut-o cu deţinutul Ovidiu Rusu i-a cerut să o ajute în două probleme, prima legată de un dosar civil de pe rolul Judecătoriei Suceava, în care vroia să obţină o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă favorabilă ei, iar cealaltă privind obţinerea unui titlu de proprietate.
14.000 de euro a costat-o intervenţia „d-lui preşedinte”, iar banii au ajuns, prin Western Union, în buzunarele lui Silvestru Rusu.
Judecat şi într-un alt dosar
Deşi era trimis în judecată pentru această megaescrocherie, Ovidiu Rusu a fost pus în libertate din puşcărie. În scurtul timp petrecut „afară”, ţeparul a acţionat din nou. „Magistratul” din Rădăuţi a escrocat trei persoane din comuna Volovăţ, de la care a luat 40.000 de lei şi aproximativ 5.000 de euro. A fost prins şi reţinut, dar după numai 24 de ore a reuşit să dispară de pe holurile Judecătoriei Rădăuţi înainte de a se emite mandat de arestare pe numele său. Oamenii legii au reuşit să-l reţină după câteva luni, în Iaşi. În acest dosar, Ovidiu Rusu a fost condamnat iniţial la patru ani şi şase luni de închisoare pentru înşelăciune, dar soluţia a fost casată, iar dosarul trimis spre rejudecare pentru infracţiunile de trafic de influenţă.
( 3 mai 2012, 12:22:54
Acolo in administratie la interne cred ca exista oarece senzatie de disconfort data de prezenta in fundul multor cunoscatori a morcovului taraseniei si exista speranta ca problema prin invechire sa intre in anonimatul multitudinii de nereguli si sa scape , dar cu oamenii pagubiti cum ramane? , sau tot personalul de supraveghere lucra sub acoperire , adica erau acoperiti de deciziile incompetente ale sefilor lor prieteni de catarama cu interlopii ??? Astept o continuare a articolului cu explicatiile stiintifice ale vre-unei comisii ministeriale despre aceasta iluzie optica colectiva.