“Mafia lemnului”, responsabilă de creşterea preţurilor lemnului la licitaţii

Preţurile tot mai mari la care a fost adjudecată masa lemnoasă la ultimele licitaţii dau fiori reci agenţilor economici din domeniu, care spun că sunt aduşi în pragul falimentului. Aceştia acuză presiuni şi concurenţa neloială a unor agenţi economici care deservesc interesele unei “mafii a lemnului”.

Agenţii economici din domeniul exploatării lemnului şi-au exprimat nemulţumirile vineri, la Adunarea Generală a Sucursalei ASFOR Bucovina, în prezenţa conducerii Direcţiei Silvice Suceava, care gestionează 70% din suprafaţa forestieră a judeţului.

Aceştia au solicitat să fie luate măsuri, arătându-se nemulţumiţi de faptul că preţul masei lemnoase a crescut artificial, din cauza concurenţei foarte mari la licitaţii, dar şi a supralicitării nejustificate de către unele firme.

Conform preşedintelui sucursalei ASFOR Bucovina, Mihai Melinte, una dintre cauze este existenţa unui număr exagerat de mare de firme atestate, multe din acestea cu activitate “la negru”, strigări de preţuri nejustificate la licitaţii, dar şi alte cauze. Acesta a exemplificat modul în care au crescut preţurile masei lemnoase, în defavoarea celor care o exploatează şi prelucrează:

“În cazul masei lemnoase pe picior din pădurile statului, dacă preţul mediu de adjudecare pentru 2011 a fost de 116 lei/mc, la licitaţia principală aferentă anului 2012 concurenţa mare a dus la un preţ mediu de adjudecare de 182 lei/mc. În 2001 preţul mediu la licitaţie a fost de 59,7 lei/mc. În zece ani acesta s-a triplat, în timp ce preţul cherestelei s-a majorat doar cu circa 30%”.

Cum unii cereau chiar plafonarea preţurilor şi micşorarea preţurilor de pornire a licitaţiilor (care sunt convenabile, după cum au recunoscut alţi agenţi economici), directorul tehnic al Direcţiei Silvice Suceava, Marius Răguşitu, le-a explicat că asemenea măsuri nu pot fi luate, pentru că la rândul ei, instituţia pe care o reprezintă este tot agent economic şi funcţionează după condiţiile economiei de piaţă, nu face protecţie socială.

“Preţurile mari la licitaţii nu sunt făcute de noi, ci chiar de cei care licitează. Nu putem să le impunem noi să nu ofere mai mult celor care vor o anumită parcelă”, a explicat Marius Răguşitu.

În acelaşi timp, el a precizat că preţurile exagerate obţinute pe anumite exploatări forestiere nu sunt benefice nici Direcţiei Silvice, pentru că numai anul acesta, în astfel de cazuri, au fost reziliate contracte de exploatare a 75.000 de metri cubi de masă lemnoasă, care rămâne blocată până la o nouă licitaţie de atribuire.

Firme fantomă, acte false şi sute de mii de metri cubi de lemn exploataţi ilegal

Cea mai radicală poziţie în această privinţă a fost cea a şefului Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava, Costel Girigan, care a spus că principalii vinovaţi de creşterea exagerată a preţului masei lemnoase sunt firmele fantomă, create pentru a servi intereselor anumitor persoane din umbră, care nu au voie să facă afaceri cu lemne, dar acţionează prin intermediul altora.

El a spus că de multe ori acele firme şi-au permis să ofere preţuri exagerate, care nu se justifică economic, pentru exploatarea unor parcele de pădure, doar pentru a putea acoperi astfel exploatările ilegale.

“Am găsit o sumedenie de firme de care nu a auzit nimeni, care au obţinut acte pe sute de mii de metri cubi de masă lemnoasă care nu au acoperire. Unii obţin teancuri de avize pe care le scot apoi la vânzare, sunt pe piaţă şi o mulţime de avize falsificate, cu care se acoperă legal cantităţile de masă lemnoasă exploatate ilegal”, a declarat şeful ITRSV.

Acesta susţine că legislaţia este încă prea permisivă, iar măsurile de contracarare a activităţilor ilegale de exploatare a lemnului sunt insuficiente.

“Pentru a putea rezista şi voi aţi ajuns în situaţia de a încălca legea pentru a face faţă concurenţei neloiale a celor care lucrează la negru”, a spus Costel Girigan, fără a fi contrazis de agenţii economici.

Ca măsură de combatere a intruziunii oportuniştilor, care fac prăpăd în pădure şi pentru că nu ştiu să o exploateze civilizat, şeful ITRSV a propus respectarea legislaţiei europene în domeniu, prin care în zonele împădurite să poată desfăşura activităţi economice doar cei din comunităţile locale de acolo, în special cei care au experienţă în domeniul exploatării masei lemnoase şi care au şi dotările necesare, nu doar o firmă-fantomă.

“Dacă nu luăm atitudine acum, copiii noştri vor lua atitudine împotriva noastră”, a concluzionat el, cerându-le agenţilor economici care au dovedit în timp că sunt serioşi să fie uniţi contra celor care fac această activitate doar pentru a da „tunuri”.