Culturi de soia, în locul campusului universitar de la Moara

Cele aproximativ 30 de hectare de teren din localitatea Moara pe care ar fi trebuit să se înceapă construcţia noului campus al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava (USV) au fost arate, iar în scurt timp vor fi cultivate cu soia.

După ce, ani de-a rândul, zecile de hectare de pământ destinate construcţiei campusului au fost acoperite de buruieni, iar proiectul s-a oprit la etapa studiului de fezabilitate, conducerea Universităţii „Ştefan cel Mare” a încheiat un parteneriat cu Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Suceava potrivit căruia Staţiunea va folosi pământul USV pentru diferite experimente cu culturi de soia.

Culturi de soia, pentru un an

Rectorul Universităţii „Ştefan cel Mare”, prof. univ. dr. ing. Valentin Popa, a declarat că „este vorba despre un contract de cercetare încheiat în luna martie a acestui an. Facultatea de Inginerie Alimentară şi Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă fac un studiu al culturii de soia. Staţiunea se ocupă de toate etapele agricole şi de culturi, iar apoi se face o analiză”. Contractul de cercetare a fost semnat pentru un an de zile, cu posibilitatea prelungirii acestuia. Rectorul Popa a spus că „nu avea rost să stea terenul fără nici o întrebuinţare, având în vedere că nu se fac lucrări acolo”.

Demarat în anul 2007, proiectul de construcţie a noului campus universitar prevedea ca în patru ani lucrările să fie gata.

Potrivit estimărilor, întreaga investiţie la Campusul II al USV se ridică la 300 de milioane de euro.

Investiţia, oprită la studiul de fezabilitate

În luna februarie a acestui an, lucrările la studiul de fezabilitate al campusului II al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava au intrat pe ultima sută de metri, iar de atunci, întreaga investiţie a rămas în standby, din cauză că nu mai sunt bani.

Potrivit planului urbanistic şi al studiului de prefezabilitate, Campusul II al Universităţii sucevene ar urma să aibă o zonă cu spaţii de învăţământ şi cercetare, o zonă cu restaurant şi casă de cultură şi muzeu, o zonă sportivă cu bazin de înot, sală polivalentă, bazin nautic, o zonă administrativă şi de întreţinere, o zonă cu grădină botanică şi parc dendrologic ce cuprinde sectorul serelor, sectorul dendrologic şi vegetaţie, sectorul plantelor ornamentale, rozariul, sectorul taxonomic, sectorul florei globale, al vegetaţiei de stâncărie, al vegetaţiei de baltă, sectorul plantelor utilitare. Totodată, în zona liberă vor fi realizate o grădină japoneză cu un pavilion pentru servitul ceaiului şi cafelei, dar şi o mică grădină franţuzească.

Proiectul mai prevede realizarea unui canal pentru canotaj care să aibă lungimea de 500 de metri, lăţimea de 30 de metri şi adâncimea de trei metri.
Deocamdată însă, toate sunt doar pe hârtie şi pe schiţe şi machete, iar terenul grandiosului campus este folosit pentru culturi de soia.