Noi adepţi la Suceava în afacerea cărăuşilor de cocaină pentru reţelele internaţionale de trafic de droguri

Patru tineri din municipiul Suceava au fost săltaţi ieri dimineaţă de ofiţerii structurilor Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate, fiind acuzaţi că au încercat să repună pe picioare afacerea cărăuşilor de stupefiante pentru reţele internaţionale de trafic de droguri, afacere în care au fost implicaţi în anii trecuţi aproximativ 130 de tineri suceveni, peste 70 dintre aceştia fiind astăzi închişi în puşcării din Brazilia, Uruguay, Spania, Olanda, Marea Britanie, Norvegia, Suedia, Cehia, Turcia, Grecia etc.

Din informaţiile pe care am reuşit să le obţinem, ieri dimineaţă au fost şapte percheziţii domiciliare pe raza municipiului Suceava.

Cei patru suspecţi sunt acuzaţi că au racolat mai mulţi tineri, pe care i-au momit cu câteva mii de euro pentru a deveni cărăuşi de cocaină dintr-o parte în alta a lumii.

În „sevraj” după bani, şase tineri au acceptat deja să devină cărăuşi, unul dintre aceştia fiind prins şi arestat în America de Sud.

Nu mai departe de luna trecută, 12 tineri suceveni acuzaţi că au fost implicaţi şi ei în afacerea „Cărăuşii” au fost condamnaţi de judecătorii Tribunalului Suceava la ani grei de închisoare, primind pedepse de 15, zece, respectiv cinci ani de închisoare.

Afacerea „Cărăuşii”, la Suceava din 2007

Afacerea racolatorilor de tineri care să transporte diferite cantităţi de droguri de mare risc, dintr-o ţară în alta, în schimbul a câteva mii de euro, a apărut pe raza judeţului Suceava în anul 2007, odată cu primii tineri care au transportat droguri în beneficiul unor reţele internaţionale, conduse de cetăţeni nigerieni.

Câştigurile relativ mari de pe urma acestei afaceri au atras ca un magnet peste 100 de tineri suceveni şi probabil că numărul acestora ar fi fost mult mai mare, dacă pe fir nu ar fi intrat ofiţerii Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Suceava.

Primii cărăuşii suceveni folosiţi iniţial de reţelele de trafic internaţional de droguri au fost transformaţi în racolatori care, la rândul lor, au atras zeci de tineri în această afacere murdară.

Cărăuşilor le erau prezentate doar câştigurile pe care le puteau scoate de pe urma acestor afaceri, mai puţin riscurile la care se expuneau.

În unele state în care sucevenii au ajuns să livreze cocaină şi heroină, cum ar fi Republica Populară Chineză, legislaţia prevede pedeapsa capitală pentru traficul de droguri.

„Curierii erau trimişi mai întâi în Turcia, unde erau preluaţi şi pregătiţi pentru încărcare, în cele mai multe cazuri cu heroină, fie prin înghiţire, fie prin disimulare în bagaje, şi apoi, cu escale în diferite state, aceştia erau trimişi spre ţări din Europa de Vest. În ceea ce priveşte transportul de cocaină, curierii plecau în cele mai multe cazuri din Brazilia şi Uruguay, unde capii reţelelor aveau <cunoştinţe> în aeroporturi, şi de acolo, cu escale în Portugalia, încercau să ajungă în Marea Britanie”, explicau anchetatorii în actele de sesizare a instanţei.

„O singură caşetă dacă se spărgea, cărăuşul ar fi murit în maxim zece minute”

O bună parte dintre cei aproximativ 130 de tineri suceveni folosiţi drept cărăuşi de stupefiante pentru reţelele internaţionale de droguri de mare risc erau puşi să înghită sute de grame de cocaină şi heroină fiecare şi să le transporte în stomac.

Pe lângă disimularea stupefiantelor în bagaje cu fund dublu, acoperite cu condimente ori fel de fel de plante pentru a nu fi depistate de câinii antidrog, traficanţii de droguri le cereau cărăuşilor să-şi ducă marfa la destinaţie prin metoda înghiţirii caşetelor cu droguri.

La un singur transport, cărăuşii de stupefiante trebuiau să înghită zeci de astfel de caşete cu heroină sau cocaină, o caşetă având în jur de 10-12 grame.

Riscul la care se expuneau pentru câteva mii de euro sau de dolari SUA era enorm. Pe lângă faptul că puteau fi prinşi de poliţişti – aşa cum s-a întâmplat în cazul multora dintre cărăuşi, riscul cel mai mare era acela al spargerii caşetelor cu droguri.

„O singură caşetă dacă se spărgea, cărăuşul ar fi murit în maxim zece minute”, ne-a declarat, ieri, unul dintre ofiţerii Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Suceava, structură care a anihilat reţele de racolatori de cărăuşi de droguri care acţionau pe raza judeţului.

24 de inculpaţi trimişi în judecată de procurorii DIICOT 

Afacerea cărăuşilor de droguri s-a concretizat până în prezent în două mari dosare penale, în ambele fiind trimişi în boxa acuzaţilor câte 12 inculpaţi.

Într-unul dintre dosare, Tribunalul Suceava a dat verdictul.

Cezar Ştefan Bilius, considerat a fi liderul reţelei, a primit 15 ani de închisoare, iar „locotenenţii” săi, Adrian Bilius, Raul Gabriel Hândrescu şi Ingrid Lesniac (fostă Tecuceanu), câte zece ani. Alţi şapte inculpaţi au fost condamnaţi la câte cinci ani închisoare.

Un singur inculpat din lista celor 12  a scăpat doar cu opt luni de închisoare cu suspendare.

Sentinţa a fost atacată la instanţa superioară atât de către inculpaţi, cât şi de DIICOT.

În cel de-al doilea dosar nu s-a dat încă sentinţa, inculpaţii, Marian Mihai Poroşnicu, Constantin Mitică Jardă, Lucian Lupu, George Ionuţ Bleancă, Bogdan Alexandru Grosu, Lucian Decebal Ignătescu, Bogdan Iovu, Ingrid Tecuceanu, Adrian Lucian Străchinaru, Cătălin Constantin Anghelina, Liviu Ilucă şi Petrică Marcel Popescu, aşteptând încă verdictul magistraţilor.