Sărbătoarea polonezilor, ceremonialul „împărţirii cu oul sfinţit”

Un obicei străvechi, specific polonezilor, „ceremonialul împărţirii cu oul sfinţit, simbol al vieţii fără de sfârşit”, s-a desfăşurat ieri, la restaurantul Gloria, prilej pentru „familia polonezilor” din Suceava de a se întâlni, de a-şi face urări reciproce de sănătate, bucurie şi succese.

Profesoara Stanislava Iachimovschi,preşedinta Asociaţiei PolonezilorSuceavaşi redactor-şef al revistei „Polonus”, ne-a spus că „acest obicei străvechi aminteşte de împărţirea cu opłatek din Ajunul Crăciunului, fiind o expresie a sincerităţii, iubirii şi prieteniei, a tradiţionalei ospitalităţi poloneze. Paştele este cea mai mare sărbătoare a tuturor creştinilor. Învierea lui Isus Cristos este celebrată odată cu venirea primăverii, când reînvie speranţa în adevăr, frumos şi bine. Noi am ales ziua de 17 aprilie pentru <ceremonialul împărţirii cu oul sfinţit>, deşi Sărbătoarea Învierii a fost pe 8 aprilie, pentru că am vrut să ne întâlnim şi cu prietenii noştri ortodocşi, oficialităţi, reprezentanţi ai altor minorităţi, care săptămâna trecută erau încă în post”. Evenimentul a fost organizat de Uniunea Polonezilor din România, pentru membrii comunităţii polonezilor din Suceava, dar şi a invitaţilor lor.

Tradiţie veche de secole

Deputatul polonezilor în Parlamentul României, Ghervazen Longher, a completat că sărbătoarea „împărţirii cu oul sfinţit este pentru polonezi o sărbătoare a familiei. Avem o mare bucurie să ne întâlnim în acest cadru festiv, să ne facem urări de bine”. El a completat că „ceremonialul împărţirii cu oul sfinţit este o tradiţie veche de secole, pe care etnicii polonezi au adus-o când au venit pe aceste meleaguri, doar că, în perioada comunistă, manifestarea nu s-a putut organiza în mod public”. În acele vremuri, a completat deputatul Ghervazen Longher, „fiecare polonez marca această sărbătoare cu sfinţenie în propria casă. După 1990, a putut fi reluată în cadru lărgit şi festiv”. Conform tradiţiei poloneze, bucatele se sfinţesc în sâmbăta de dinaintea Paştelui, iar nimeni nu mănâncă nimic până la întoarcerea de la slujbă. Când s-au reunit acasă, capul familiei sau persoana mai în vârstă dă tonul pentru servirea mesei, nu înainte ca fiecare să guste din oul sfinţit. E ceva asemănător cu tradiţia ortodoxă, care spune că se ciocnesc ouăle înroşite şi apoi sfinţite la biserică. Dacă imediat după Învierea Domnului, polonezii au luat masa în familie, gustând din bucatele sfinţite, ieri ei s-au reunit în „familia lărgită a polonezilor din Bucovina”, pentru a gusta din alte bucate sfinţite, pentru a marca bucuria unei sărbători străvechi, care merită dusă mai departe.

Minoritatea poloneză, exemplu pentru celelalte minorităţi din Bucovina

Ceremonialul „împărţirii cu oul sfinţit” a debutat cu o scurtă rugăciune de sfinţire a bucatelor, a oului în principal, oficiată de preotul Iosif Păuleţ, paroh şi decan la Parohia Romano-catolică „Sfântul Ioan Nepomuk” din Suceava. La ceremonial au luat parte şi ceilalţi preoţi din decanatul de Bucovina, dar şi oficialităţi locale: subprefectul Angela Zarojanu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Vasile Ilie, viceprimarul Sucevei Viorel Seredenciuc, inspectorul de minorităţi Manuela David, de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava.

După ce au fost sfinţite ouăle deja curăţate şi tăiate în bucăţi mai mici, au fost împărţite invitaţilor de copiii polonezi. Oficialităţile judeţene şi locale invitate la eveniment au ţinut să îi felicite pe polonezi, pe deputatul Ghervazen Longher, preşedintele Uniunii Polonezilor din România, pentru că sprijină organizarea unor astfel de manifestări, ce ţin de tradiţiile minorităţii poloneze, minoritate dată drept exemplu pentru celelalte minorităţi din Bucovina, pentru disponibilitatea polonezilor de a colabora cu oficialităţile locale şi judeţene, dar şi pentru buna relaţie păstrată cu celelalte minorităţi.