Medicii avertizează că excesul de mâncare şi băuturi alcoolice din această perioadă îi poate costa destul de scump pe imprudenţi, riscurile fiind reprezentate de acutizarea afecţiunilor preexistente sau apariţia altora noi. Festinul de Paşte ar putea avea repercusiuni grave în special asupra celor care au ţinut post îndelungat, spune dr. Irina Badrajan, adăugând că alimentaţia neraţională şi consumul exagerat de alcool pot determina internarea în spital şi chiar decesul.
„Sărbătorile pascale sunt un prilej de a fi împreună cu familia în jurul unei mese încărcate cu bucate tradiţionale precum ouă roşii, cozonac, pască, miel, maioneze, prăjituri şi multe altele, toate foarte bune, dar în acelaşi timp şi foarte grele pentru digestie, mai ales în cazul persoanelor ce suferă de afecţiuni digestive. Această bogăţie alimentară survine după un post de şapte săptămâni în care s-au consumat alimente uşoare, nu prea s-a băut alcool, iar mesele au fost cu cantităţi mici de mâncare”, explică medicul.
Ficatul, cel mai afectat de abuzurile alimentare şi bahice
Dr. Irina Badrajan arată că supraîncărcarea digestiei cu alimente foarte consistente, la care se adaugă o cantitate mai mare de alcool, precum şi prânzurile repetate prin vizitele care se fac în această perioadă, pun în pericol atât aparatul digestiv, cât şi sistemul nervos. Cel mai afectat va fi ficatul, supus unei activităţi exagerate şi obligat să secrete cantităţi mari de bilă. Ca urmare, persoanele cu suferinţe biliare, precum şi cele care au vezicula biliară scoasă sunt şi cele care aglomerează Urgenţa spitalelor şi sălile de aşteptare ale medicilor de familie.
Nici persoanele cu alte boli digestive cum ar fi ulcerul duodenal, colita, colonul iritabil, pancreatita cronică sau hepatita cronică nu sunt scutite de necazuri. O altă urgenţă de temut este pancreatita acută, ca urmare a consumului exagerat de grăsimi combinate cu alcool, afecţiune care se poate solda cu deces.
Toxiinfecţiile, un real pericol dacă mâncarea nu se păstrează în condiţii optime
În această perioadă, un risc de care trebuie ţinut cont îl reprezintă şi toxiinfecţiile alimentare. „De obicei, pregătirile şi prepararea mâncării încep cu câteva zile înainte de Paşte, pentru ca apoi alimentele să fie păstrate multă vreme şi nu întotdeauna în condiţii termice corespunzătoare. Astfel, ele devin sursă de toxiinfecţii alimentare, uneori de o gravitate deosebită”, adaugă medicul.
Dr. Irina Badrajan atrage atenţia că şi vremea capricioasă, cu oscilaţii termice mari, poate reprezenta un pericol, mai ales dacă nu se adoptă o vestimentaţie adecvată, rezultatul fiind o creştere a numărului de afecţiuni respiratorii în rândul populaţiei.
„Copiii sunt neglijaţi, având în vedere numărul mare de activităţi din această perioadă. Nesupravegherea alimentaţiei lor duce la afecţiuni digestive grave, precum şi la intoxicaţii accidentale cu alcool”, completează medicul.
Bolnavii cronici, atenţionaţi să nu uite să-şi ia medicamentele
Dr. Irina Badrajan precizează că toate aceste probleme de sănătate ar putea fi uşor evitate dacă se iau câteva măsuri de prevedere.
Prima recomandare constă în acordarea unei atenţii sporite atenţie la procurarea alimentelor specifice Paştelui, care trebuie achiziţionate doar din surse autorizate. Sucevenii sunt sfătuiţi să păstreze mâncarea în condiţii de frigider, să mănânce şi să bea cu măsură şi să nu facă abuz de ouă, grăsimi şi alcool.
În acelaşi timp, bolnavii cronici sunt atenţionaţi să nu uite să-şi ia medicaţia: „Se face des greşeala de a se întrerupe medicaţia voit sau din neglijenţă. Veţi fi expuşi la accidente acute de câteva ori mai mult”.
Totodată, medicul recomandă să se ţină contde restricţiile şi intoleranţele fiecărui organism în parte şi să nu se adopte modul de gândire greşit „doar n-o să mi se întâmple tocmai acum sau tocmai mie”.
„Consumaţi cât mai multe legume şi fructe în această perioadă, lichide sub formă de ceaiuri, compoturi, limonade, sucuri, cu dublu scop, acela de a uşura digestia şi de a aduce un aport de vitamine de care organismul a fost lipsit în perioada de iarnă care abia a trecut. Supravegheaţi copiii şi alimentaţia lor”, sunt ultimele sfaturi date dr. Irina Badrajan.