Printează articolul
Trimite e-mail
Zeci de credincioşi din localitatea Soloneţu Nou, comuna Cacica, au refăcut ieri, în Miercurea Mare, din Săptămâna Patimilor, Drumul Crucii, zi stabilită de credincioşii romano-catolici pentru a fi alături de Isus, pe drumul Calvarului.
La ora 15:00, credincioşii, în majoritate polonezi, s-au adunat la Biserica „Coborârea Duhului Sfânt”, biserică romano-catolică, construită în perioada 1937-1940 de către credincioşii polonezi, unde, împreună cu preotul paroh Marius-Stanislav Bucevschi, s-au rugat în mod solemn, fără acompaniament, fără orgă, pentru a se arăta tristeţea momentelor trăite de Cristos până la Înviere.
14 opriri, în faţa capelelor şi crucilor aflate pe traseu
Urmând un ritual foarte vechi, după rugăciunea solemnă, tineri şi vârstnici s-au pornit pe Calea Crucii, în procesiune prin localitatea Solonuţu Nou. Pe traseu, s-au făcut 14 opriri, în faţa unor capele, a unor Sfinte Cruci, care au fost construite, de-a lungul anilor, de polonezi.
După cum ne-a explicat preotul Marius-Stanislav Bucevschi, „drumul Crucii este un obicei pe care romano - catolicii, urmând exemplul fecioarei Maria, care a parcurs în urma fiului său, Isus Cristos, întreg drumul spre Golgota, fiind martor ocular la fiecare fragment, staţie, din acest drum, l-au păstrat, oprindu-se la cele 14 staţii (capele, Sfinte Cruci) din drumul spre Golgota, unde a fost crucificat Mântuitorul nostru”.
Preotul Bucevschi ne-a mai spus că este pentru prima dată când Drumul Crucii se face de la biserică spre un deal („Gura”) din localitate, pe o distanţă de circa trei kilometri, după ce ani la rând procesiunea se desfăşura pe traseul de la cimitirul din sat, unde se făcea pomenirea morţilor, până la biserică. În unele parohii romano-catolice, refacerea drumului Crucii se face doar în biserică.
„Fiecare oprire este menită să ne apropie de Cristos”
În jurul orei 15:30, din Biserica romano-catolică „Coborârea Duhului Sfânt” din Soloneţu Nou a ieşit mai întâi grupul de copii şi tineri, care purtau pe braţe Crucea cu Isus Cristos răstignit şi lumânări aprinse, urmat de preotul paroh şi mulţimea de credincioşi.
La fiecare staţie din cele 14 semnificând drumul Golgotei, la fiecare capelă, la fiecare cruce aşezată în faţa casei, la răscruce de drumuri, în faţa porţii, de pe traseul parcurs de credincioşi, aceştia se opreau, rosteau cu toţii rugăciuni în limba poloneză, îngenuncheau şi se rugau.
„Fiecare staţie, oprire, este menită să ne apropie de Cristos, de patimile Lui, de suferinţa Lui. Calea Crucii are ca scop şi redescoperirea noastră, regăsirea noastră, a sufletului nostru, este felul de a ne jertfi pentru Cristos, jertfa iubirii supreme pentru Dumnezeu”, a completat preotul paroh Marius-Stanislav Bucevschi.
Celui care merge pe Calea Crucii i se iartă jumătate din păcate
Tanti Apolonia, în vârstă de 80 de ani, ne-a spus că celui care participă la refacerea Drumului Crucii, cu credinţă, cu smerenie, Dumnezeu îi iartă jumătate din păcate. „Eu merg zilnic la biserică, mă spovedesc, mă împărtăşesc şi de mică am mers pe Calea Crucii Domnului Isus Cristos. Nu pot trăi altfel”, ne-a mai spus femeia.
Mateus Staszkovian, în vârstă de 49 de ani, un alt polonez care participă an de an la procesiunea din Miercurea Mare, dar şi la celelalte slujbe din preajma sărbătorii de Paşti, ne-a spus că, în primul rând, în această perioadă credincioşii romano – catolici se roagă, ţin post, se spovedesc, şi mai apoi se gândesc şi la pregătitul bucatelor pentru coşul de Paşti (ouă roşii, preparate din pulpă de porc, pască), pe care le sfinţesc în sâmbăta Paştelui, ca mai apoi, după Înviere, să le deguste împreună cu toată familia. Se mai păstrează în Soloneţu Nou şi obiceiul udatului fetelor, în prima zi de Paşti, dar şi ciocnitul ouălor roşii.
Deputatul Ghervazen Longher, pe Drumul Crucii, la Soloneţ
La procesiunea de ieri a participat şi deputatul Ghervazen Longher, preşedintele Uniunii Polonezilor din România,împreună cu familia, el fiind fiu al satului. Deputatul ne-a spus că este prezent în fiecare an, de Paşte, la biserica din Soloneţu Nou, locul copilăriei. El a completat că pentru comunitatea poloneză din Soloneţu Nou, sărbătorilor pascalesunt foarte importante. „Oamenii se pregătesc sufleteşte, postesc, fiecare merge la spovedit, la Sfânta Împărtăşanie. Este o perioadă în care oamenii se iartă unii pe ceilalţi, este un timp de meditaţie”, este de părere deputatul.
La fel ca şi în anii trecuţi, în noaptea de Înviere, sâmbătă spre duminică, 7 spre 8 aprilie (slujba fiind programată să înceapă la Biserica „Coborârea Duhului Sfânt” din Soloneţu Nou la ora 11:00), Ghervazen Longherva fi în satul natal, alături de familie, rude, prieteni, de toată comunitatea poloneză din Soloneţ. A doua zi de Paşte, va fi prezent şi la Cacica, dar şi în alte parohii mai apropiate unde sunt polonezi.
Pască, ouă roşii, preparate din pulpă de porc
Gospodinele din Soloneţu Nou pregătesc pentru Paşte pască şi, spre deosebire de alte zone, unde pentru această sărbătoare se prepară miel, aici se pregătesc pulpă de porc şi tot felul de derivate, ouă roşii şi un miel din unt de casă.
După ce credincioşii se întorc de la Înviere, în jurul orelor 1:00, 2:00 noaptea, este obiceiul să se pregătească masă mare şi toată familia să mănânce din bucatele deja sfinţite.
( 5 apr 2012, 21:14:38