„La Fălticeni, mereu cu Irimescu”

Sâmbătă, 25 februarie, la Fălticeni, au avut loc manifestările prilejuite de împlinirea a 109 ani de la naşterea maestrului Ion Irimescu. În biserica de la Oprişeni, unde pictura este realizată de maestru în anii studenţiei, a avut loc o slujbă religioasă oficiată de preotul paroh al Bisericii Sfinţii Voievozi Oprişeni, Camil Dăscălaşu.
Preotul Camil Dascălaşu a precizat la sfârşitul serviciului religios că această biserică este o ctitorie a lui Ion Irimescu, pentru că fratele, mama, tatăl, maestrul împreună cu soţia îşi dorm somnul de veci în cimitirul bisericii, “la care, dintr-o diversificare a vieţii, pentru că nu făcuse niciodată pictură, în anii studenţiei s-a angajat să picteze biserica din Oprişeni. Dumnezeu ne-a binecuvântat, ajutaţi fiind de credincioşii din parohie, Primăria Fălticeni şi Consiliul Judeţean, ca anul acesta să avem pictura maestrului curăţată, restaurată, conservată”.

Ion Irimescu un fruntaş al oamenilor de seamă din zonă

Ca şi anul trecut, la slujba de pomenire a celebrului artist au participat oficialităţile locale şi judeţene, artişti plastici, scriitori, câţiva apropiaţi ai maestrului şi cei care au organizat evenimentul, familia directorului Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, Gheorghe Dăscălescu.
Răspunsurile la Sfânta liturghie şi cântarea „Veşnica pomenire” au fost făcute de maica stareţă a Mănăstirii Voroneţ, stavrofora Irina Pântescu, şi maica Gabriela Platon, de la aceeaşi mănăstire.
Pentru că a lipsit din binecuvântate pricini, Înalt Prea Sfinţitul Pimen, prieten foarte bun al maestrului şi sfătuitor al acestuia, a trimis un cuvânt: „Maestrul Ion Irimescu este unul dintre fruntaşii acestor oameni de seamă. Nu numai a zonei noastre, ci a întregii ţări, a neamului nostru românesc creştin-ortodox. Operele sale de artă au fost realizate cu măiestrie, permanent călăuzită de credinţa ortodoxă în care s-a născut şi a trăit. Creaţiile maestrului constând în mare parte în chipuri umane sculptate sau pictate, privindu-le, ne fac să simţim demnitatea omului”.
După slujba parastasului, cei prezenţi s-au recules la mormântul maestrului din Cimitirul Oprişeni. Maestrul Ion Irimescu a încetat din viaţă în noaptea de 27 spre 28 octombrie 2005, în locuinţa sa din Fălticeni, la vârsta de 102 ani.

Prima vizită la Muzeul de Artă „Ion Irimescu” după renovare

Manifestările, organizate la Fălticeni sub genericul “La Fălticeni, mereu cu Irimescu”, au continuat cu vizitarea unor spaţii din recent renovatul Muzeu de Artă. Cu această ocazie, primarul municipiului Fălticeni, Vasiel Tofan, a făcut cunoscut că lucrările sunt finalizate în proporţie de 99%, muzeul este deja încălzit pentru crearea climatului corespunzător, în perioada următoare urmând vor fi finalizate ultimele lucrări, cum ar fi montarea liftului pentru persoane cu dizabilităţi, montarea sistemului de supraveghere video şi acoperirea cu un nou strat de lac protector a parchetului şi a scării monumentale din muzeu. Termenul pentru recepţia lucrărilor este mijlocul lunii mai, muzeu urmând a fi deschis pentru public pe data de 15 august. 

Prieteni ai maestrului prezenţi la Fălticeni

În sala de festivităţi „Pictor Aurel Băeşu” a Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, în faţa sutelor de spectatori, scriitorii Grigore Ilisei şi Doina Cernica, stavrofora Irina Pântescu, dr. Ioan Ieţcu şi Gheorghe Dăscălescu, directorul Muzeului de Artă din Fălticeni, au fost cei care i-au reintrodus pe cei prezenţi în atmosfera irimesciană.
Deşi au fost lipsiţi de prezenţa fizică a „patriarhului sculpturii româneşti”, spiritul său înalt a încununat această zi care îi uneşte pe fălticeneni, suceveni şi ieşeni şi îi atrage constant spre constelaţia artelor.
Directorul muzeului, Gheorghe Dăscălescu, a precizat: „Prin el a străbătut până la noi filonul de aur al frumuseţii artistice, sevele unor secole de speranţă, de echilibru, de armonie, de sfinţenie, care nu trebuie lăsate să se piardă în indiferenţa cotidiană. Artistul şi-a făcut datoria, şi-a înmulţit talantul, trasând pentru posteritate un drum inconfundabil, eliberat de banalitate. Rămâne ca şi noi să-l cinstim cum se cuvine, înnobilând cu opera sa oraşul Fălticeni, unde s-a retras în amurgul vieţii. Suntem siguri că astăzi, maestrul se bucură de acolo, de sus, că operele sale se vor odihni într-un lăcaş adecvat, îndeplinind unul din cele două deziderate lăsate prin testament, restaurarea Muzeului de Artă şi înfiinţarea Centrului Cultural Naţional de Creaţie <Ion Irimescu>”.

„Mărturisiri”, o carte document

Scriitorul Grigore Ilisei i-a condus pe cei prezenţi în universul irimescian, spunându-le că abia aşteaptă redeschiderea muzeului, atunci când „fiecare operă de artă intră în dialog cu cel care o priveşte, încărcată de lecturile pe care le-a avut, de cultura sa generală, de modul cum înţelege arta. Esenţial pentru artist este dialogul care se realizează cu privitorul operei lui”.
Tot scriitorul Grigore Ilisei a spus câteva cuvinte legate de celebrarea care se petrece de fiecare dată, la sfârşitul lui februarie, aproape netulburat, la Muzeul „Ion Irimescu”, dar şi despre ultima carte despre Ion Irimescu, „Mărturisiri”, la care, la rugămintea Rozaliei Motrici – preşedinta Asociaţiei Culturale „Mircea Motrici”, i-a scris prefaţa.
În cartea „Mărturisiri”, Ion Irimescu este asemănat cu „un ţăran care în fiecare vară, când venea la Fălticeni cu carul încărcat cu roadă, cu 20 – 30 de lucrări pentru a completa muzeul. Atunci când s-a inaugurat muzeul, în februarie 1975, au fost 100 de lucrări, nu erau toate în forme definitive şi nu erau toate sculpturi. S-a jertfit atât de mult pentru acest muzeu, încât şi-a vândut după 1990 mobila de mare preţ şi a turnat în continuare lucrările pentru a duce la capăt proiectul cu muzeul de la Fălticeni”.
În această cartea se regăsesc multe din vorbele de duh, din mărturisirile maestrului, din credinţele lui, iar din acest punct de vedere este o carte „mărturisitoare”, este o carte document.

“Poveşti cu zăpezi trecătoare şi ghiocei nemuritori”

Cartea “Poveşti cu zăpezi trecătoare şi ghiocei nemuritori”, semnată de jurnalista şi scriitoarea Doina Cernica, a fost prezentată de muzeografa Gabriela Curtui, aceasta precizând că pe 27 februarie „îl comemorăm aniversându-l pe cel care din nesfârşită dragoste şi generozitate a dăruit prin opera sa şi a trăit povestea vieţii sale legat, nevăzut şi tainic pe pământul acesta fălticenean, pe care s-a născut şi pe care s-a reîntors definitiv acasă”.
Aşa cum ne-a spus chiar autoarea, “Poveşti cu zăpezi trecătoare şi ghiocei nemuritori” este „o carte mărţişor, o carte pe care am scris-o cu bucurie şi care a fost realizată cu contribuţia mai multor prieteni”.
Tot scriitoarea Doina Cernica a spus că vom vorbi de aniversarea maestrului atâta vreme cât în sala „Pictor Aurel Băeşu” se vor afla oameni care au avut norocul să-l cunoască, oameni care nu-l uită pe omul şi artistul Irimescu. „Această sărbătoare a umplut sala, pentru că fălticenenii sunt mândri de Ion Irimescu, dar şi pentru că Primăria, Consiliul Local, Muzeul se străduiesc să organizeze în fiecare an ceva deosebit pentru 27 februarie”, a precizat Doina Cernica.

O lumânare arde tot timpul la Voroneţ pentru maestrul Ion Irimescu

Întâlnirea de la Fălticeni a fost un bun prilej pentru dr. Ioan Ieţcu, medicul curant al maestrului Ion Irimescu, de a povesti câteva aspecte de la întâlnirile artistului cu medicii şi asistentele din Spitalul Judeţean. Despre faptele de milostenie ale lui Ion Irimescu a relatat stareţa Mănăstirii Voroneţ, stavrofora Irina Pântescu: “Maestrul, când a primit Premiul pentru Excelenţă în Cultura Românească, în valoare de 50.000 de dolari, a mers la mănăstirile noi, reînfiinţate după 1990, la Voroneţ, la Humor şi a împărţit o parte din aceşti bani. El, care trebuia să-şi vândă din operele sale şi mobila pentru a continua opera, venea şi punea o cărămidă la bisericile şi mănăstirile vitregite în timpul unei ocupaţii străine. Să ştiţi că o lumânare arde tot timpul la Voroneţ şi la Mănăstirea Humorului pentru maestrul Ion Irimescu. Mai mult decât orice a avut simţul şi trăirea lui de român. Nu i-a trebuit să meargă în alte ţări. A suferit aici, a învăţat aici şi a lăsat aici toată opera sa”.

Expoziţie de icoane

Tot la sala „Pictor Aurel Băeşu”, a fost vernisată expoziţia de icoane a pictorului fălticenean Ioan Şoldănescu. Prezentarea artistului a fost făcută de preotul Liviu Mihăilă, cele peste 40 de lucrări din expoziţie, marea majoritate realizate în stil bizantin, au fost comentate pentru public de scriitorul Grigore Ilisei.
Manifestările de sâmbătă s-au încheiat cu un concert cameral, susţinut de corul “Academica” din Câmpulung Moldovenesc. Evenimentul a fost organizat de Primăria municipiului Fălticeni şi de Muzeul de Artă “Ion Irimescu”.