Nu este exagerată denumirea de „Blocul groazei” atribuită blocului 48, de pe Mărăşeşti. În acest imobil, oamenii trăiesc în condiţii greu de imaginat, mai ales copiii, care sunt mereu bolnavi din cauza mucegaiului şi a igrasiei care „mănâncă” din pereţi.
Este şi cazul a patru fraţi, cu vârste cuprinse între 7 ani şi 1 an şi 2 luni, care sunt mereu bolnavi pentru că au dezvoltat tot felul de alergii şi boli de plămâni din cauza mucegaiului din casa de doar 12 metri pătraţi, în care trăiesc împreună cu părinţii lor.
Reparaţii fără nici un efect
Corneliu şi Speranţa Bozu, părinţii micuţilor, locuiesc de trei ani cu chirie în garsoniera de pe Mărăşeşti. Unii ar putea spune că ar trebui să fie mulţumiţi, amintindu-şi că această familie, în 2008, a locuit o vreme, cu trei dintre copii, într-un cort improvizat, construit din scânduri şi nailoane pe un spaţiu verde de la pasarela care traversează calea ferată în apropierea Gării Iţcani. Primăria le-a închiriat o garsonieră din „Blocul groazei”, acolo unde mai sunt încă opt chiriaşi ai primăriei. Corneliu Bozu ne-a spus că la acea vreme locuinţa era în stare jalnică.
„Din salariu şi ce bănuţi mai aveam strânşi am cumpărat şi am montat o uşă, am pus parchet, am pus geam termopan, dar degeaba. Blocul nu are încălzire. Încălzim camera cu o aerotermă electrică. Pentru că blocul este vechi, nu are izolaţie pe exterior, când se încălzeşte în cameră curge apa pe pereţi, pe uşă, pereţii sunt plini de mucegai şi igrasie. Am izolat a doua oară camera şi tot la fel se întâmplă. Pe la îmbinările dintre pereţii exteriori şi cei interiori curge apa şi este mucegai”, a mai povestit bărbatul, care se plânge că cei patru copii îi sunt mai mereu bolnavi, pe cei mai mărişori nu-i poate duce la grădiniţă şi că trebuie să le dea tot timpul medicamente.
Mucegaiul „i-a îmbolnăvit copiii”
I-am găsit pe cei patru micuţi, Fernando, în vârstă de 7 ani, Narcisa, în vârstă de 5 ani, Sefora, în vârstă de 4 ani, şi Niculai Bozu, de doar 1 an şi 2 luni, înfofoliţi sub o plapumă, cu căciuli pe cap şi cu zeci de siropuri şi medicamente în apropiere.
Gerul din această iarnă, care încă nu s-a sfârşit, i-a pus la mare încercare pe aceşti micuţi, care îşi doresc să meargă la grădiniţă, dar din cauza răcelilor repetate sunt refuzaţi de mama lor. Speranţa Bozu, în vârstă de 29 de ani, mama copiilor, ne-a spus că „mucegaiul i-a îmbolnăvit copiii”. „Ce să fac? Este frig în casă. Dau drumul la aerotermă, se face condens pe pereţi. Mai ales când le fac baie, se fac aburi în casă. Atunci răcesc şi ei cel mai repede. Nu putem să ţinem tot timpul în priză aeroterma, pentru că plătim mult şi atunci îi dăm drumul cu porţia”, a completat femeia.
Datorii de 35 de milioane de lei vechi la întreţinere
Venitul acestei familii este în jur de 500 de lei lunar, salariul bărbatului, care lucrează la Rosal. Pe perioada iernii, bărbatul munceşte mai puţine zile, o zi da şi una este liber. Îşi cumpără mâncare la jumătate de preţ de la Cantina de Ajutor Social şi plăteşte la Primăria Suceava o chirie în valoare de 26 de lei lunar. Cu ce-i mai rămâne din salariu, bărbatul plăteşte factura la curent electric şi îşi îmbracă copiii. Din păcate, această familie a adunat datorii mari la asociaţia de proprietari, circa 35 de milioane de lei vechi, bani pe care, în eventualitatea în care ar primi de la primărie o altă locuinţă socială, fără mucegai şi igrasie şi mai spaţioasă, oamenii promit că i-ar plăti în rate.
Mama copiilor ne-a spus că a mers de mai multe ori în audienţă la Primăria Suceava, unde are depus un dosar pentru o locuinţă socială. Autorităţile locale i-au spus să mai aştepte, pentru că se cunoaşte situaţia acestei familii, dar încă nu sunt soluţii.
„Noi am vrea o altă locuinţă, în care să nu ni se îmbolnăvească copiii”
Speranţa Bozu a explicat: „Noi am vrea o altă locuinţă, în care să nu ni se îmbolnăvească copiii. Plătim în rate, dacă se poate, datoriile din urmă la asociaţie, numai să stăm într-o cămăruţă caldă, fără igrasie. În 12 metri pătraţi este foarte greu. Nu ne plângem că nu avem ce să le dăm de mâncare copiilor, sau că nu avem haine... Mulţumim Lui Dumnezeu, din salariul soţului ne descurcăm cu astea. Dar este greu în aceste condiţii. Noi, eu şi soţul meu, mergem să facem baie, pe rând, la Piaţă. Nu putem să facem acasă. Copiii sunt deja mari. Aici fac mâncare, aici dormim pe două saltele. Hainele lor pentru grădiniţă le ţin împachetate în mai multe pături mai groase pentru a nu se uda de la condens. Nu avem unde să ne uscăm rufele”.
Nu vor să-şi dea copiii la stat
La fel ca în urmă cu aproape patru ani, familia Bozu nu vrea să renunţe cu nici un preţ la copiii lor. Sunt ataşaţi de ei şi nu vor să-i dea la stat. Corneliu Bozu a completat: „Eu nu vreau să-mi dau copiii la stat, nu pot trăi fără ei şi fără soţie. Plus că am cu ce-i creşte. Am un serviciu. Doar că ne-am săturat să tot băgăm bani în această locuinţă, să facem reparaţii, izolaţie, dar degeaba. Blocul este vechi. Am auzit că trebuia demolat, că nu se mai putea sta aici. Cu toate acestea, mulţi au cumpărat aceste garsoniere. Noi vrem o locuinţă în care să nu fie pereţii negri de mucegai şi să nu ni se mai îmbolnăvească copiii”.
Frig şi în casa proprietarilor din „Blocul groazei”
Nici vecinii familiei Bozu nu o duc mai bine. Ilie Ban stă de zece ani în garsoniera din „Blocul groazei”, fiind proprietar. În spaţiul mic în care îşi duce bărbatul zilele, cu o pensie de 400 de lei, este frig, cu flori de gheaţă la geamuri, multe pături şi haine groase amestecate într-o dezordine greu de înţeles (tablouri vechi, fotografii, amintiri de familie).
Omul se încălzeşte la un calorifer foarte vechi, pe care îl foloseşte doar când nu mai poate de frig, „pentru că curentul electric este scump”. În rest, se ascunde sub mormanul de haine şi pături, care îi dau puţină căldură. Ilie Ban ne-a spus că „în casă este ca la Polul Nord. De ani de zile nu mai avem căldură. Ne înfofolim în rufe, punem cartoane şi haine în geamuri şi aprindem aragazul cu butelie să ne încălzim. Asta-i viaţa mea aici”.
(15 feb 2012, 11:17:43