Gerul persistent din judeţul Suceava a format poduri de gheaţă pe toate cursurile de apă, în unele zone lungimea acestora fiind de 30, sau chiar 35 de kilometri, cu o grosime a gheţii care atinge 40-45 de centimetri.
Conform măsurătorilor celor de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, pe râul Bistriţa podurile de gheaţă au lungimi cuprinse între 3 şi 30 de kilometri, având însă şi zone întrerupte. De exemplu, pe tronsonul Cârlibaba – Ciocăneşti, podul de gheaţă se întinde pe 19 kilometri, în timp ce grosimea gheţii este de 25 de centimetri.
Poduri de gheaţă compacte şi cu o grosime foarte mare se întâlnesc şi pe afluenţii Bistriţei. Pe râul Dorna este format un pod de gheaţă compact de nu mai puţin 27 de kilometri, cu o grosime a gheţii de 35-40 de centimetri, în timp ce pe râul Neagra podul de gheaţă are 35 de kilometri, cu o grosime de 15 centimetri.
Situaţia este la fel de „bocnă” şi pe râul Moldova, unde pe tronsonul Breaza – Câmpulung Moldovenesc a fost măsurat un pod de gheaţă de 25 de kilometri, cu o grosime de 38, până la 45 de centimetri.
În ceea ce priveşte râul Suceava, un pod de gheaţă compact, pe nu mai puţin de 30 de kilometri, se află în zona Ulma – Vicovu de Sus, grosimea gheţii fiind de 35 de centimetri.
Pe Siret, podurile de gheaţă formate se apropie şi ele de 20 de kilometri, însă aici grosimea stratului de gheaţă depăşeşte în puţine locuri 20 de centimetri.
Specialiştii SGA Suceava spun că în condiţiile de ger extrem din ultimele două săptămâni formarea acestor poduri de gheaţă pe zeci de kilometri nu reprezintă o surpriză, iar problemele pe care le vor crea acestea în primăvară depind exclusiv de cât de bruscă va fi încălzirea vremii.