Vasilică Puşcaşu ar putea fi eliberat pentru o presupusă greşeală a autorităţilor făcută la arestare

Vasilică Puşcaşu, afaceristul acuzat de autorităţile austriece de două jafuri armate, cu un prejudiciu de aproximativ 335.000 de euro, are şanse să fie eliberat din arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava, din cauza unei presupuse greşeli făcute în momentul arestării acestuia.
Ieri, la Curtea de Apel Suceava a avut loc judecarea pe fond a cererii de extrădare în Austria a lui Vasilică Puşcaşu, iar avocaţii acestuia au obţinut amânarea cu cel puţin o săptămână, magistratul care a judecat cazul stabilind un nou termen, pentru vinerea viitoare.
De asemenea, avocaţii lui Puşcaşu au cerut şi constatarea nulităţii absolute a mandatului de arestare preventivă emis marţi, 17 ianuarie a.c., de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, invocând o greşeală făcută de poliţişti în punerea în aplicare a mandatului respectiv.
Concret, după judecarea recursului făcut de procurori la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei Curţii de Apel de a-l lăsa în libertate pe omul de afaceri, Vasilică Puşcaşu a plecat înapoi spre Suceava.
Aproape de ieşirea din Bucureşti, însă, maşina în care se afla a fost trasă pe dreapta de poliţişti, suceveanul aflând că a fost emis un mandat de arestare preventivă pe numele său şi ca atare va fi încarcerat.
În mod normal, susţin avocaţii lui Puşcaşu, clientul lor ar fi trebuit dus imediat în faţa judecătorului care a emis mandatul, pentru confirmarea acestuia, moment din care ar fi trebuit să înceapă numărătoarea inversă a celor 30 de zile de arest preventiv.
Or, în realitate, Vasilică Puşcaşu a fost urcat într-o maşină a poliţiei şi dus direct în arestul IPJ Suceava.
Cererea celor trei avocaţi care îl reprezintă pe omul de afaceri a fost trimisă spre judecare tot la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„Sunt nevinovat şi am încredere că justiţia română, în colaborare cu autorităţile austriece, îmi vor da dreptate”

La procesul de ieri, avocaţii lui Vasilică Puşcaşu au cerut instanţei de judecată să ţină cont şi de faptul că în mandatul european de arestare emis de austrieci pe numele clientului lor, la capitolul garanţii, nu se specifică nimic, lucru care încalcă astfel dreptul la apărare şi aducere la cunoştinţă a începerii urmării penale.
Totodată, avocaţii au adus la cunoştinţa instanţei de judecată şi faptul că la data comiterii presupuselor fapte, Vasilică Puşcaşu nu avea paşaport, din cauza unei interdicţii, iar, dacă acuzaţiile ar fi întemeiate, clientul lor ar fi trebuit cercetat şi pentru trecerea frauduloasă a frontierei, ori austriecii nu spun nimic despre o astfel de infracţiune.
Nu în ultimul rând, apărătorii lui Puşcaşu au adus în discuţie şi faptul că împotriva acestuia s-a formulat o plângere penală de către ANAF, pentru o evaziune fiscală de aproximativ 12 miliarde de lei vechi, în care este cercetat şi asociatul afaceristului, Cristian Nistor.
În urma acestei plângeri, autorităţile române au pus sechestru pe conturile şi bunurile mobile şi imobile ale lui Vasilică Puşcaşu, în dosarul de evaziune fiscală urmând să fie începută urmărirea penală.
În acest caz, executarea mandatului european de arestare ar urma să fie suspendată până la soluţionarea cercetărilor în dosarul de evaziune fiscală.
Vasilică Puşcaşu susţine că este nevinovat şi că va dovedi în cele din urmă acest lucru: „Vreau să-mi rezolv problemele din România, în special cele ce ţin de dosarul penal întocmit după plângerea celor de la ANAF, şi care priveşte o presupusă evaziune fiscală de 12,8 miliarde de lei vechi rezultată din vânzarea unor apartamente. Am toată disponibilitatea pentru a colabora cu procurorii români, dar şi cu cei din Austria, pentru a lămuri acuzaţiile formulate la adresa mea. La mijloc este o confuzie nefericită pentru mine. Din păcate, astfel de confuzii se întâmplă, chiar anul trecut existând două situaţii de acest gen în România. Sunt nevinovat şi am încredere că justiţia română, în colaborare cu autorităţile austriece, îmi vor da dreptate”.

Aceeaşi poveste, alt om de afaceri

Aproape la indigo a fost şi povestea omului de afaceri Marcel Cuşnir, arestat în 2008 la cererea nemţilor, care îl acuzau de un jaf de 10.000 de mărci germane în 1993, pe teritoriul Germaniei.
Cuşnir, proprietar al mai multor localuri din Suceava, a fost eliberat după patru zile de arest, iar, ulterior, executarea mandatului a fost suspendată, pentru că împotriva sa se începuse urmărirea penală într-un dosar de evaziune fiscală instrumentat de poliţiştii suceveni.
Spre sfârşitul lui 2010, procurorii au dat soluţia de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni administrative, în valoare de 1.000 de lei.
Cuşnir a contestat soluţia procurorilor în instanţă şi a mai câştigat câteva luni, până spre finele lui februarie 2011, când judecătorul de caz i-a respins plângerea. Poliţiştii l-au încătuşat din nou în baza mandatului european de arestare, iar câteva zile mai târziu a fost extrădat în Germania.
Dacă, în România, faptele de care este acuzat Cuşnir s-ar fi prescris de mult, în Germania nu există prescripţia faptelor.
Timp de 15 ani, afaceristul nu a ştiut nimic de aceste acuzaţii care privesc o faptă comisă tocmai în 1993, iar în privinţa mandatului său european de arestare existau multe semne de întrebare.
Familia şi apropiaţii lui Cuşnir sunt optimişti şi spun că în curând acesta se va întoarce înapoi acasă, fiind aproape de finalul demersului său de a-şi dovedi nevinovăţia în procesul pe care îl are cu autorităţile germane.