Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Icoana Maicii Domnului „Umilenie” (chipul nefăcut de mână) din Rusia va ajunge, astăzi, la ora 22:00, la Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Mina din satul Roşiori, comuna Forăşti, unde va sta până luni, 16 ianuarie, la ora 22:00.
Delegaţia care va aduce Icoana Maicii Domnului - Făcătoare de Minuni în procesiune, în satul Roşiori, va fi întâmpinată, în această seară, de arhimandritul Varnava Ene, stareţul Mănăstirii Sf. Mina.
Mănăstirea „Sf. Mina” este situată pe DN 2, la 17-18 km de Fălticeni spre Roman, pe „Dealul bisericii”, într-o zonă din care se poate vedea toată valea Moldovei, cu satele Roşiori, Giuleşti, Vadu Moldovei, Boroaia, Răuceşti, Drăguşeni.
Procesiune
Icoana din Rusia a ajuns pe pământ românesc pe 27 decembrie şi a stat în Mănăstirea din Slătioara, cu hramul Schimbarea la Faţă, până ieri. După cum ne-a spus părintele Varnava Ene, icoanava fi aşezată în mijlocul mănăstirii, pentru ca toţi credincioşii care vin la biserică să se închine Făcătoarei de Minuni. Icoana Maicii Domnului <Umilenie> este una dintre multele icoane făcătoare de minuni ale Rusiei.
Mihail Gavriloi, din Republica Moldova, care face parte din delegaţia care a adus icoana „Umilenie” în procesiune pe pământ românesc, ne-a spus că „în momentul de faţă, acest sfânt chip este făcător de multe minuni, prin darul Maicii Domnului, arătate mai ales prin curgerea mirului, care se poate vedea asemenea unor picături ce se preling din partea de sus a icoanei, pe sub acoperământul de sticlă cu care este protejată icoana”. Icoana „Umilenie” a parcurs peste 14.000 de kilometri, în procesiune, prin mai multe ţări.
Oseminte ale călugărilor îngropaţi la Roşiori
De la părintele Varnava Ene am aflat că pe amplasamentul actualei mănăstiri din Roşiori a existat, în perioada sec. al XIX-lea, unul dintre schiturile cu hramul “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”. În urma săpăturilor s-au găsit oseminte ale călugărilor îngropaţi aici şi o cărămidă datată din 1864, pe care este înscris numele unui ieromonah, Porfirie, îngropat lângă peretele bisericii. Al doilea schit a funcţionat la Roşiori între 1934-1937.
În anul 1937, călugării au fost risipiţi în cele patru zări de către puterea vremii, aceştia ducându-se la alte mănăstiri. După decembrie 1989, credincioşii din zonă au început să construiască pe locul fostului schit o biserică, realizându-se un paraclis provizoriu în formă de cruce.
Raclă cu părticele din moaştele unor sfinţi
La iniţiativa părintelui Varnava Ene, din 1995, s-a ridicat biserica mare, din zid de piatră, corpul de chilii, paraclisul din incinta stăreţiei, clopotniţa şi gardul din piatră. Credincioşii care vin la această mănăstire pot să se închine, din anul 2003, la sfânta raclă având părticele din moaşte ale Sfântului Mare Mucenic Mina, ale Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, ale Sfântului Ierarh Glicherie Mărturisitorul, ale Sfântului Sfinţit Mucenic Haralambie şi ale Sfântului Mucenic Florian, ale Sfântului Acoperământ de pe Racla Sfântului Mina din Egipt.
Stareţul Mănăstirii Sf. Mina – Roşiori a completat că „pe 11 iunie 2003, s-a primit la mănăstire Sfânta Icoană «Axionita», pictată cu 21 de ani în urmă. Pe 11 iunie 2004, s-au adus de la Ierusalim o părticică din Lemnul Sfintei Cruci şi părticele din Sfintele Moaşte ale Sfinţilor. În 2005 s-au adus părticele din moaştele Sfinţilor Mucenici Modest şi Ermoghen, ale Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur, ale Sf. Ierarh Ghenadie şi ale Sf. Mare Mucenic Pantelimon, precum şi două icoane ale Maicii Domnului, <Icoana Maicii Domnului Grabnic Ajutătoare> şi <Gherontissa> din Sfântul Munte Athos. Pentru câteva zile, vom avea în mănăstirea noastră şi Icoana Maicii Domnului - Făcătoare de minuni <Umilenie>, adusă din Rusia”.
