Printează articolul
Trimite e-mail
Un obicei străvechi, care a reînviat în ultimii ani în localităţile Negrileasa, Gemenea şi Stulpicani, a adunat sute de credincioşi, trâmbiţaşi şi călăreţi, care au însoţit preoţii lângă ape curgătoare, la Sfinţirea cea Mare a Apei (Agheasma Mare).
Sătenii din Negrileasa au participat ieri la Sfânta Liturghie, din ziua Bobotezei, la Biserica cu Hramul Sf. Mihail şi Gavril, păstorită de preotul paroh Mihai Croitoru, după care au ieşit pe uliţa ce duce spre Pârâul Negrileasa, unde s-a săvârşit slujba de sfinţire a apei.
Cruce de gheaţă, la Pârâul Negrileasa
După bunul obicei al locului, reînviat de Gavril Scheuleac, directorul Căminului Cultural din Negrileasa, după ce zeci de ani a fost „interzis” de regimul comunist, oamenii au îmbrăcat straiele populare, şi-au luat vasele de sticlă în care au pus crenguţe de busuioc, pentru a le umple cu Agheasmă Mare, şi s-au alăturat grupului de trâmbiţaşi şi călăreţi care au pornit spre Pârâul Negrileasa (de unde vine şi denumirea acestei localităţi, care a apărut pentru prima dată în condica Mănăstirii Voroneţ, într-un document slavon de la anul 1488).
Copiii şi tinerii au scos din biserică câţiva prapori cu chipuri de sfinţi şi câteva icoane pe care le-au dus în mâini până la locul de sfinţire a apei. Câţiva săteni au ridicat o cruce de gheaţă, de circa 15 centimetri grosime şi peste doi metri înălţime. Crucea de gheaţă era împodobită cu un ştergar, cu flori uscate şi busuioc, iar în faţa acesteia era amenajat un mic altar unde preotul paroh Mihai Croitoru, înconjurat de enoriaşi, a rostit rugăciunile şi cântările specifice Botezului Domnului. Pe masa de gheaţă din apropierea crucii, credincioşii şi-au aşezat recipientele pentru Agheasma Mare. Mulţimea adunată în jurul crucii de gheaţă, călăreţi, trâmbiţaşi (Toader Scheuleac şi Gheorghe Buziclă, din Negrileasa), copii şi tineri, în total peste 200 de persoane, răsfirate de o parte şi de alta a pârâului Negrileasa, a făcut ca totul să pară o poveste în care tradiţiile şi credinţa strămoşească se îmbină într-un mod original, creştinesc, spre bucuria şi încântarea tuturor participanţilor.
„Cât voi trăi eu, sper să se păstreze obiceiul...”
Gavril Scheuleac ne-a povestit că de 17 ani, de când este directorul Căminului Cultural din Negrileasa, a păstrat obiceiul de a-i ospăta pe credincioşii care iau parte la “Iordan”.
Şi în acest an, Gavril Scheuleac, împreună cu soţia Aurica şi alţi membrii ai familiei, i-a servit pe săteni cu o gustare, cu vin fiert, cozonac şi sarmale fierbinţi.
„După ce se sfinţeşte apa, preotul şi credincioşii se opresc la Căminul Cultural, stropesc cu agheasmă încăperile şi iau o gustare, în drum spre biserică, unde se înconjoară de trei ori biserica, se strigă Chiraleisa şi preotul îi miruieşte pe credincioşi. Cât voi trăi eu, sper să se păstreze obiceiul de a se aduna tineri şi vârstnici, laolaltă, îmbrăcaţi în costume populare, însoţiţi de trâmbiţaşi şi de călăreţi, şi de a merge cu alai la Pârâul Negrileasa, unde se face slujba de Sfinţirea a Apei”, ne-a povestit directorul căminului.
Agheasma Mare, vindecătoare de multe boli
La sfârşitul slujbei de sfinţire a apei, credincioşii din Negrileasa şi-au umplut vasele cu Agheasmă Mare, pe care o folosesc „ca leac”. Una dintre femeile prezente ieri la slujba de sfinţire a apei, Maria Bardaş, din Negrileasa, ne-a spus: „Folosim această apă sfinţită pentru vindecare de multe boli. Şapte zile, în fiecare dimineaţă, bem din ea, pe nemâncat, şi, după aceea, se strânge în sticlă şi se ţine pentru anumite necazuri. Stropind cu ea prin casă, ne păzeşte casa şi familia de multe rele”. Viorel Corleciuc, în vârstă de 77 de ani, din Negrileasa, ne-a spus că nu ţine minte ca de „Iordan” să nu fi fost zăpadă, să fi fost aşa cald. „Cu agheasma stropim prin casă, prin grajd, pe afară, luăm dimineaţa pe inima goală, în zile de post, este de leac”, a mai completat Viorel Corleciuc, care an de an vine la slujba de Bobotează, îmbrăcat în costum naţional şi cântă, alături de ceilalţi săteni, pe mai multe voci, Chiraleisa (Doamne Miluieşte).
Boboteaza, la Stulpicani
Acelaşi obicei de a însoţi preotul la o apă curgătoare, în ziua Botezului Domnului sau Bobotează, unde să se oficieze slujba de Sfinţire a Apei – Agheasma Mare, s-a păstrat şi în localităţile Stulpicani şi Gemenea. Ieri, sute de credincioşi, de la cele două parohii din localitatea Stulpicani, au însoţit preoţii la râul Suha, pentru a lua Agheasmă Mare. Cu toţii au luat parte la slujbă, după care şi-au umplut vasele cu apă sfinţită. Nu au lipsit călăreţii, trâmbiţaşii, oameni îmbrăcaţi în straie populare care au întregit tabloul arhaic al sărbătorii de Bobotează, la Stulpicani.
Chiraleisa... la Gemenea
Sătenii din localitatea Gemenea, comuna Stulpicani, au mers ieri, după Sfânta Liturghie, săvârşită de preotul paroh Alexandru Roşu, în Biserica „Sf. Apostoli Petru şi Pavel”, aproape doi kilometri până la un pârâu, unde preotul a oficiat slujba de sfinţire a apei. Atât pe drumul către pârâu, cât şi la întoarcere spre biserică, pentru a fi miruiţi, credincioşii, mulţi la număr, au strigat Chiraleisa. Mai întâi strigau bărbaţii, apoi, femeile şi apoi fetele tinere.
Maria Diacovschi ne-a povestit că numărul mare de credincioşi veniţi în acest an la Bobotează se datorează şi vremii bune, „foarte cald pentru această perioadă. Părinţii au venit cu copiii, bunicii cu nepoţii, întreaga comunitate a luat parte la <Iordan>”.
Un obicei care dă semne de revigorare, în satele de munte, acela de a participa în număr mare la slujba de Bobotează. Aşa cum biserica parohială, în mediul rural, este punctul central de întâlnire, de comuniune cu Dumnezeu, cu aproapele, este locul în care oamenii mai uită de necazuri, de supărări, se bucură să revadă semeni de-ai lor plecaţi peste hotare, dar care nu au uitat că au lăsat în urmă biserica în care au fost botezaţi, unii cununaţi, şi revin cu drag de câte ori au prilejul.
