Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Grupul vocal „Flori de măr” al Căminului Cultural din comuna Râşca
a dus un strop de spiritualitate, de tradiţie românească peste hotare, în Elveţia, Ţara Cantoanelor, unde, în perioada 7 – 14 decembrie, a susţinut mai multe concerte.
Sensibilitatea profundă a sucevenilor, generozitatea şi bogăţia sufletească, adevărata zestre a românilor, a fost primită cu aplauze, cu emoţie profundă, atât de românii stabiliţi în Elveţia, de cei care sunt la studii în Ţara Cantoanelor sau care lucrează acolo temporar, cât şi de elveţieni.
Bucuria a fost împărtăşită deopotrivă de români şi elveţieni, între cele două popoare legându-se punţi de suflet, muzica fiind cea care i-a unit şi apropiat.
Cu colindul prin Ţara Cantoanelor
Călătoria Grupului vocal bărbătesc „Flori de măr” a început pe 7 decembrie, când membrii grupului, bărbaţi cu vârste între 25 şi 77 de ani, sub îndrumarea profesoarei Mihaela Grădinariu, au primit îndemnul de „drum bun” din partea primarului Neculai Rusu, care s-a implicat trup şi suflet pentru ca „Flori de măr” să ajungă în Ţara Cantoanelor şi să facă cinste comunei din care îşi trag rădăcinile.
A colinda este un obicei străvechi care presupune un umblet din casă în casă, din sat în sat, de ce nu, din ţară în ţară. Asta au făcut şi colindătorii din Râşca, careau demonstrat, dacă mai era nevoie, că românii au păstrat cu sfinţenie tradiţiile şi obiceiurile străvechi, au conservat cântecul şi costumul popular autentic.
Aplauze printre lacrimi şi emoţii
Primul concert de colinde susţinut de Grupul „Flori de măr” pe pământ elveţian a fost cel de la Biserica „Tuturor Sfinţilor Români” din Lausanne, capitala cantonului Vaud, care s-a desfăşurat vineri, 9 decembrie.
Gazda evenimentului a fost părintele Adrian Diaconu, preot paroh la Geneva şi Lausanne şi protopop pentru Elveţia, care, la fel ca în anii anteriori (2008, 2009, 2010), i-a primit cu multă căldură pe colindătorii români. Părintelui Diaconu i se datorează o mare parte din organizarea spectacolelor susţinute de românii din Râşca în Lausanne şi Geneva (sâmbătă, 10 decembrie), unde colindătorii au susţinut al doilea concert în Elveţia, la Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul”.
Cu o prezenţă scenică deosebită, îmbrăcaţi în costume populare specifice zonei pe care o reprezintă – Râşca, unele dintre acestea cu o vechime de peste o sută de ani, păstrate în lada de zestre a bunicilor, membrii grupului i-au cucerit pe spectatori chiar de la început. După fiecare colindă interpretată, au fost aplaudaţi, din sală s-au auzit ovaţii: „Bravo!”, „Bravo!”, iar la final, pe obrajii românilor stabiliţi departe de ţarina strămoşească se prelingeau şiruri de lacrimi. Nimic nu poate să ostoiască dorul de casă, dorul de tradiţii, de obiceiuri, pe care mulţi dintre românii stabiliţi la Lausanne îl resimt la fiecare pas.
„Nimic nu se compară cu o colindă românească, adusă de acolo, din ţara lui Ştefan cel Mare”
O româncă din Transilvania, stabilită cu mulţi ani în urmă în Ţara Cantoanelor, ne-a spus că „Am fost şi anul trecut la concertul de Crăciun, susţinut aici, la Lausanne, de un grup de la Suceava. Mi-a plăcut mult şi am revenit. Nimic nu se compară cu o colindă românească, adusă de acolo, din ţara lui Ştefan cel Mare, din ţara unde s-au păstrat atât de bine tradiţiile. Nu poţi să nu lăcrimezi când vezi atâta sinceritate în ceea ce cântă, în felul cum se îmbracă, în respectul pe care îl au faţă de costum, faţă de strămoşi”.
După ce binecunoscutul colind „O, ce veste minunată” le-a reamintit românilor din Elveţia că sfânta noapte de Crăciun se apropie, că magia sărbătorilor de iarnă există „cu timp şi fără timp”, aceştia au primit din partea oaspeţilor veniţi de la peste 2.000 de kilometri depărtare mere şi nuci, frumos aşezate în coşuri împletite din nuiele, ca semn al generozităţii şi dăruirii de care poporul român a dat dovadă de-a lungul întregii sale istorii.
„Acest concert nu are preţ. Este un schimb emoţional extraordinar”
În aplauzele publicului, artiştii de la Râşca au părăsit biserica unde au susţinut concertul de colinde, dar momentele artistice româneşti nu au luat sfârşit. Acestea au continuat într-o altă sală, unde membrii grupului au cântat cântece patriotice, cântece româneşti vechi, până spre miezul nopţii.
Preotul Adrian Diaconu a spus că „întâlnirea din seara de 9 decembrie, de la Lausanne, s-ar putea numi <De la suflet, la suflet>, în care Grupul vocal bărbătesc <Flori de măr> a cântat atât de frumos şi ne-a reamintit de vechile colinde româneşti. Acest concert nu are preţ. Este un schimb emoţional extraordinar, de care cu toţii avem atâta nevoie. Le mulţumim coriştilor şi pentru că ne-au cântat, pe lângă colinde, şi frumoase cântece patriotice, de suflet românesc, de dor de ţară”.
Serbarea Pomului de Crăciun
În cea de-a doua zi de spectacole, pe 10 decembrie, „Flori de măr” a susţinut un concert de colinde şi obiceiuri de iarnă (jocul caprei, jocul ursului, jocul măştilor, hora) la biserica românească de la Geneva, după ce, în prealabil, au participat la serbarea Pomului de Crăciun pentru copii.
Zeci de familii de români stabiliţi temporar sau definitiv în Geneva sau împrejurimi au venit cu copiii la serbare, pentru a primi de la Moş Crăciun, îmbrăcat în mantie roşie, cu barbă şi baston, multe daruri. Momentul culminant al serbării a fost marcat tot de românii din Râşca, care au interpretat mai multe colinde româneşti („Trii voinici s-o deşteptatu”, „Saltă-mpărăteasa Sfântă”, „La fântână în grădină”, „Strânsu-ne-am ceata de voinici”),în aplauzele publicului. Au fost oameni care s-au ridicat în picioare şi aşa au rămas până la finalul concertului. Nu se săturau să asculte colinde din ţara pe care din varii motive au părăsit-o, dar pe care au redescoperit-o prin intermediul unor oameni simpli, talentaţi şi foarte bogaţi sufleteşte.
„Flori de măr”, o mare familie
Profesoara Mihaela Grădinaru, care de zece ani coordonează acest grup, este dirijoarea, dar şi prietena, uneori confidenta acestor oameni, care rup din timpul lor pentru a participa la repetiţii şi pentru a se perfecţiona în arta cântecului românesc tradiţional, ne-a spus că este tare mândră de ei. „Îi felicit de câte ori am ocazia, pentru că merită. Sunt foarte uniţi, muncitori şi, atenţie, nu au studii muzicale. Tot ce ştiu au învăţat printr-un efort dublu, prin repetiţii, mii de ore de muncă, bazându-se pe talentul nativ şi pe seriozitate. În fiecare săptămână facem câte patru ore de repetiţii. Înaintea unui eveniment, festival, turneu, cum a fost cel de acum, din Elveţia, grupul se reuneşte mult mai des. De trei luni de zile ne pregătim aproape zilnic pentru a ne prezenta la înălţime în faţa publicului din Elveţia. Oamenii lasă deoparte treburile lor, necazurile lor, lipsurile lor şi vin la repetiţii, vin la biserică, la spectacole,vin acolo unde sunt chemaţi, îndemnaţi de un spirit de echipă, de o camaraderie pe care o apreciez şi care sperăm să reziste în timp. De fapt, suntem acum o mare familie…”,a mai spus Mihaela Grădinariu.
Recuzită bogată, costume inedite şi instrumente muzicale
După ce colindele româneşti, în interpretarea Grupului „Flori de măr”, denumire inspirată dintr-un cântec foarte frumos care poartă acelaşi nume, pe care românii din Râşca l-au şi cântat la fiecare concert, i-au făcut pe românii stabiliţi în Elveţia să lăcrimeze, a urmat un moment mai vesel, într-o sală mai spaţioasă, în sala mare parohială, unde membrii grupului au prezentat în faţa unui public foarte numeros obiceiuri populare de Anul Nou din Moldova, vestitele măşti tradiţionale (jocul caprei, ursului, hora românească, urătura). Cu o recuzită bogată, costume inedite pentru urşi, capre, dar şi instrumente tradiţionale care însoţesc hora şi urătura: toba, trompeta, vioara, fluierul, muzicuţa, românii de peste hotare au retrăit momentele inedite din copilărie, din casa bunicilor, când aşteptau cu sufletul la gură jocul măştilor şi urăturile de an bun şi bogăţie.
Delicatese de la Râşca, pentru românii din Elveţia
La mare căutare au fost delicatesele româneşti, sărmăluţele, gătite de post, cu legume şi ciuperci, aduse special din România pentru românii din Elveţia, cozonacul şi prăjiturile de casă, vinul şi ţuica românească, dar şi peşte afumat în cetină de brad. A fost o îmbinare de arome şi gusturi care, pe româneşte, i-au dat gata pe români din Elveţia, dar şi pe elveţienii care i-au însoţit la seara românească. O parte din public a „uitat” de cântec, actul artistic pe care sucevenii îl prestau în faţa lor (interpretarea unor cântece româneşti, patriotice) şi s-au înfruptat mai mult din bucate. Este de înţeles, având în vedere că dorul de casă ţine nu numai de cântece, de dansuri, ci şi de mâncarea românească.
„Tata ne învăţa că nu putem să avem masa plină, să mâncăm în tihnă, dacă ştim că alţii nu au”
Sunt oameni care se înnobilează nu adunând averi sau mărindu-şi conturile în bănci, fie ele şi în Elveţia. Sunt oameni care dăruind se îmbogăţesc, se purifică, se simt mai aproape de Dumnezeu. Unul dintre aceşti oameni este Teodora Hălăucescu, care a plecat în urmă cu aproape 30 de ani în Elveţia, lăsând în urmă Bogdăneştiul natal, în care revine, însă, în fiecare vară, doar pentru a-şi ostoi dorul de ţară.
Şi cum ar putea să se despartă definitiv de satul cu biserica ctitorită de tatăl ei, preotul Ioan Alexandrescu, cimitirul în care acum îşi dorm somnul de veci părinţii, Ioan şi Paulina Alexandrescu, şi toate amintirile legate de sărbătorile româneşti, de tradiţiile satului moldovenesc. Teodora Hălăucescu şi-a amintit că „tata ne învăţa că nu putem să avem masa plină, să mâncăm în tihnă, dacă ştim că alţii nu au. Să împărţim din ce avem noi şi cu cel care nu are. Mereu avea buzunarele pline cu bomboane, pentru a le împărţi copiilor cu care se întâlnea pe uliţa satului. Era foarte generos. Mă simt şi eu tare împlinită când pot să fac o bucurie celor din jurul meu”.
Este al patrulea an în care fiica Bogdăneştiului reuşeşte să aducă câte un grup de suceveni în Elveţia, colindători care au susţinut spectacole de colinde şi obiceiuri de iarnă pentru românii plecaţi peste hotare, dar şi pentru elveţieni. Împreună cu membrii Grupului „Flori de măr” din Râşca, Teodora Hălăucescu a simţit româneşte, a retrăit Crăciunul de odinioară. I-ar fi plăcut mult să fie alături de românii veniţi din Râşca şi soţului ei, regretatul arhitect Constantin Hălăucescu, de la moartea căruia au trecut şapte ani. Turneul Grupului vocal „Flori de măr” al Căminului Cultural din comuna Râşca a fost posibil prin efortul nemărginit al primarului Neculai Rusu, care este şi iniţiatorul grupului, cu sprijinul directorului Căminului Cultural Râşca, referent învăţător Vasile Chihaia, şi al familiei Iulia şi Vasile Nistor.
