Nivelul pânzei freatice din jurul Sucevei a scăzut cu 1,5 metri

Fântâni secate, terenuri nearabile, cu un pământ uscat ca piatra, recolte compromise, oameni nevoiţi să care apa pe care o beau de la kilometri distanţă şi să plătească cisterne care să le umple fântânile, acestea sunt doar câteva din efectele pe care seceta de anul acesta le-a produs, dar consecinţele pot fi şi mai grave.

Conform măsurătorilor făcute de specialiştii Sistemului de Gospodărire a Apelor în cele 100 de foraje de studiu din judeţ, nivelul pânzei freatice a scăzut îngrijorător de mult în localităţile din jurul Sucevei, nivelul apelor subterane fiind mai mic cu 1,5 metri decât cotele normale.

Seceta a afectat mai puţin localităţile din zona de munte a judeţului, unde, chiar şi aşa, nivelul pânzei freatice a scăzut cu mai bine de jumătate de metru.

Inginerul SGA Cristian Ruxandari a declarat: “Scăderea nivelului pânzelor freatice este semnificativă, pot fi considerate chiar cote istorice, dar nu sunt cele mai mari scăderi înregistrate până acum. Au existat şi perioade mai secetoase în istorie. Asta nu înseamnă că situaţia de acum nu este îngrijorătoare”.

Tocmai de aceea, SGA Suceava a trimis adrese primăriilor şi prestatorilor de servicii de furnizare de apă din judeţ, solicitându-le să fie înştiinţaţi de problemele care apar în privinţa alimentării cu apă a populaţiei.

În mod ciudat, deşi chiar la o aruncătură de băţ de municipiul Suceava, în satul Sf. Ilie, fântânile au secat, iar acest fenomen se manifestă cu siguranţă şi în alte zone din judeţ, nici una dintre primării nu a confirmat să existe ceva probleme.

O situaţie dificilă a fost semnalată totuşi de ACET în Rădăuţi, unde scăderea debitului râului Suceava a afectat puţurile de alimentare cu apă potabilă, nivelul acestora scăzând cu aproximativ jumătate de metru.

Pentru a putea fi furnizată în continuare apă populaţiei, fără restricţii, a fost necesară limitarea consumului industrial, aceasta fiind prima măsură care se ia în astfel de cazuri.

Debitele râurilor, de trei ori mai mici decât în mod normal

Efectele secetei sunt uşor vizibile mai ales când e vorba de râuri, ale căror debite au scăzut atât de mult încât se apropie de cele mai mici cote din istorie.

După aproape o jumătate de an fără ploi semnificative, debitul Siretului a ajuns la 1,80 metri cubi pe secundă şi se apropie rapid de minimul absolut înregistrat până acum, de 1,66 metri cubi/secundă. Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă a anului trecut, debitul râului Siret era de 5,70 metri metri cubi/secundă.

Nici râul Suceava nu stă mai bine, pentru că debitul său, care anul trecut era de 10 metri cubi/secundă, a ajuns acum la 3 metri cubi/secundă.

Apă potabilă după program şi interzisă pentru anumite activităţi

Dacă perioada de secetă se va prelungi şi mai mult, punând în pericol alimentarea cu apă a localităţilor, SGA Suceava ar putea fi nevoită să ia nişte măsuri dure, dar necesare, prin care să asigure populaţiei acces la apă potabilă.

În funcţie de gravitatea situaţiei, acestea merg de la oprirea fântânilor arteziene, stoparea activităţii spălătoriilor auto, reducerea consumului de apă în scopuri industriale, până la stoparea totală a utilizării resurselor de apă potabilă în industrie.

În cel mai rău caz, se poate ajunge chiar la furnizarea apei potabile către populaţie după un program strict, cât să asigure necesităţile individuale.

Directorul SGA Suceava, Ioan Corjuc, a precizat că încă nu e cazul să fie luate asemenea măsuri, care au fost gândite de specialişti tocmai pentru a face faţă unor probleme de acest gen, judeţul Suceava având avantajul unui bazin hidrografic bogat şi a reliefului mai înalt decât în alte judeţe, unde seceta are efecte mult mai dezastruoase.