Materialul din ediţia de miercuri a ziarului nostru, care a prezentat un raport de specialitate legat de starea de degradare a unor biserici monument UNESCO din judeţul Suceava, a stârnit reacţii. Reprezentantul din teritoriu al Ministerului Cultelor spune că situaţia nu este atât de gravă şi că la monumente se lucrează susţinut, punând la îndoială o parte a constatărilor din raport, în timp ce un preot paroh care are curaj să spună lucrurilor pe nume ne-a vorbit tranşant despre problemele serioase de la biserica pe care o păstoreşte.
Pictură restaurată într-o biserică cu acoperiş spart
Biserica monument UNESCO Sf. Cruce din Pătrăuţi, cea mai veche ctitorie păstrată de la Ştefan cel Mare, se află, conform raportului realizat de Departamentul de Monitorizare a Monumentelor Istorice din cadrul Muzeului Bucovinei, printre lăcaşurile de cult care au probleme serioase în ceea ce priveşte degradarea.
Conform raportului, marea problemă este acoperişul care nu mai asigură izolarea monumentului, ceea ce duce la infiltraţii interioare. Trist este că asta se întâmplă în condiţiile în care pictura a fost supusă unor ample lucrări de restaurare care au scos la lumină fresce ferite de intemperii timp de sute de ani.
„În clipa asta nu avem un cap limpede care să răspundă de monumente”
Preotul paroh care se ocupă de câţiva ani de această biserică monument UNESCO, Gabriel Herea, şi care, incontestabil, s-a luptat mult pentru a o aduce în atenţia meritată a turiştilor, este tranşant când vine de problemele de la biserică.
„În clipa asta nu avem un cap limpede care să răspundă de monumente. Eu pun în ultima vreme foarte acut o întrebare. Cine răspunde de Pătrăuţi? Pentru că la prima vedere spunem că răspunde preotul, el e administrator, are cheia....şi am spus că da, răspund eu. Mă întreabă: <Aveţi bani de restaurare?> Nu am, le zic. <Păi nu răspundeţi dvs.>, mi se răspunde de la Ministerul Culturii. Ministerul este o instituţie, eu vreau să ştiu cine răspunde ca persoană. Eu cui mă plâng? Nimeni nu răspunde la această întrebare, cine răspunde de Pătrăuţi”, a descris haosul actual preotul Gabriel Herea.
„Avem o pictură valoroasă, grozavă...dar pe care plouă.... e o treabă nu ciudată, ci strigătoare la cer”
Acesta a ţinut să precizeze că în lungul său trecut biserica a fost abandonată şi a stat fără acoperiş mai bine de o sută de ani, astfel că infiltraţiile masive din pereţi sunt în primul rând o veche moştenire. Totuşi, nici în ultimii ani nu s-au făcut suficiente lucruri.
Preotul Herea a declarat: „Avem o pictură valoroasă, grozavă, restaurată în ultimii ani, dar pe care plouă.... e o treabă nu ciudată, ci strigătoare la cer. De ce? Pentru că nu reuşim să ne coordonăm”.
El a precizat că au fost promisiuni şi în acest an pentru refacerea acoperişului, însă până la urmă nu s-a concretizat nimic.
În interiorul bisericii, ne-a arătat preotul, apa infiltrată în pereţi a afectat deja pictura originală de secol XV, iar în pronaos două din cele patru arce de susţinere a cupolei sunt căzute, punând în pericol structura.
De precizat că la monumentele UNESCO intervenţiile se fac numai cu avizul Ministerului Culturii
Reprezentantul Ministerului Culturii nu este alarmat
Aurel Buzincu, directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Suceava, reprezentantul din teritoriu al Ministerului Culturii, admite şi el că sunt probleme la bisericile monument UNESCO din judeţ, însă nu le consideră alarmante.
Buzincu a declarat: „Se lucrează foarte mult. Dar lumea ştie că pentru monumentele din judeţul Suceava, vorbim de toate, nu doar de cele UNESCO, trebuie câteva bugete naţionale ca să le faci pe toate odată. Nu mai pun la socoteală faptul că lucrările nu se fac odată, lucrările de restaurare sunt de lungă durată”.
Contre între responsabili
El a pus la îndoială şi o parte a constatărilor celor de la Departamentul de Monitorizare a Monumentelor Istorice din cadrul Muzeului Bucovinei, arătând că membrii comisiei sunt restauratori, însă s-au pronunţat şi pe alte segmente care nu sunt de competenţa lor. De altfel, instituţia pe care o conduce a înaintat Consiliului Judeţean, în septembrie, un raport propriu privind starea bisericilor monument UNESCO. Conform studiului, obiectivele se află în stare bună şi foarte bună, calificativul „bun cu semnul întrebării” fiind acordat doar în cazul bisericii Pătrăuţi.
Reamintim că un raport al unei comisii de specialişti din cadrul Muzeului Bucovinei arată că bisericile pictate monument UNESCO se degradează de la an la an, în cazul unora problemele fiind încă minore, în timp ce la altele problemele sunt majore şi necesită intervenţii urgente.
Probleme importante, arată raportul, sunt la Biserica Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, biserica din Arbore şi cea din Pătrăuţi, însă factorii de degradare îşi fac simţită prezenţa şi la bisericile Mănăstirilor Suceviţa şi Voroneţ.
„Căutăm cât de cât să salvăm ce se poate salva”
În ceea ce-i priveşte pe reprezentanţii Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, şi intenţiile bune ale acestora se opresc tot la bani.
Cătălin Axinte, consilier economic a declarat: „Lucrări la mănăstiri se fac, însă nu la toate. De exemplu la Moldoviţa, Suceviţa, Dragomirna există proiecte de restaurare cu bani de la UE. La celelalte mănăstiri sunt proiecte în derulare, pe cont propriu, prin grija Înalt Prea Sfinţitului, bani din cadrul Arhiepiscopiei, sau prin finanţări de la bugetele locale ori de la Consiliul Judeţean. Căutăm cât de cât să salvăm ce se poate salva. Dar sunt şi locaşuri de tip Bălineşti, unde biserica e într-o stare de degradare accentuată şi la care nu s-a făcut şi nu se face nimic din cauza lipsei fondurilor”.
Aşadar, ca o concluzie, lipsa de bani, dar şi lipsa de implicare, cel puţin în câteva cazuri, pot îngropa definitiv adevărate bijuterii arhitecturale ale judeţului Suceava.
Importanţa bisericii de la Pătrăuţi
Ştefan cel Mare a construit biserici în ultimii 17 ani de viaţă, biserica din Pătrăuţi fiind ridicată în primul an de construcţii, în 1487. Ea a făcut parte din ansamblul singurei mănăstiri de maici ctitorită de domnitor, fiind destinată în special îngrijirii răniţilor din luptele purtate în preajma Cetăţii de Scaun a Sucevei.
Jefuită încă din secolul al XVI-lea, biserica a fost părăsită în repetate rânduri. A fost salvată la începutul secolului al XVIII-lea de Episcopul Calistru de Cernăuţi, iar din a doua parte a secolului al XVIII-lea, lăcaşul a servit ca biserică parohială.
În toamna anului 2003, la biserică s-au început ample lucrări de restaurare, ce au scos la lumină suprafeţe de frescă de o inestimabilă valoare artistică şi istorică.
(25 nov 2011, 11:13:06
Desi imi pare rau sa o spun ei, preotii parohi, in mod special, dau un prost exemplu comunitatii, de la ei au invatat oamenii sa cerseasca! Ei cer sa se faca biserica, ei cer sa se repare biserica, ei cer sa se faca casa parohiala, ei cer sa li se traga apa in casa parohiala, iar ce dau la schimb ? Credinta ? HA-HA ! Ei nu se pot vindeca pe ei insisi de lene! Puneti mana, putorosilor in plinatatea voastra de mandrie, si munciti !!! Fizic nu cu vorbe! Puneti mana si cititi Filocaliile si vietile calugarilor sfinti si mai lasati Internetul, masinile si gageturile !!!