Mănăstirile, bijuteriile turismului local, degradate de infiltraţii şi dăunători

Vechile biserici pictate din judeţul Suceava, cele de care depinde în cea mai mare măsură succesul turismului local, riscă să-şi piardă iremediabil din valoare. Este o realitate bine cunoscută de specialiştii din domeniu şi oarecum firească, având în vedere că vorbim de edificii vechi de sute de ani. Semnale de alarmă se trag pe hârtie, însă în fapt se fac destul de puţine.

Încă din 2007, în cadrul Muzeului Bucovinei a fost înfiinţat Departamentul de Monitorizare a Monumentelor Istorice, singurul de acest gen din ţară. Anual, comisia formată din patru specialişti restauratori întocmeşte două rapoarte cu privire la situaţia detaliată de la cele opt biserici monument UNESCO din judeţ. În urma investigaţiilor din teren se constată unde şi ce fel de probleme sunt şi se propun soluţii pentru intervenţii.  

Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei, a arătat că „monumentele sunt ca nişte bătrâni care trebuie îngrijiţi tot timpul. Vrând, nevrând suntem într-o zonă cu un anumit climat pretenţios, iar grupul de biserici pictate din nordul Moldovei, aşa cum apar ele în lista UNESCO, nu pot să nu aibă probleme. Sunt o suită de factori care acţionează negativ, unii pot fi doar atenuaţi alţii eliminaţi”.

Probleme seriose la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava

Biserica Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava este unul dintre monumentele UNESCO unde sunt numeroase probleme.

Prima şi cea mai serioasă problemă este legată de lipsa unor bucăţi de ţiglă de pe acoperiş. Infiltraţiile de apă, se arată în raport, au dus la degradarea zidăriei şi tencuielii bisericii şi, în lipsa unei intervenţii rapide, va fi afectată serios şi pictura. De asemenea, umiditatea, de diferite tipuri, a favorizat apariţia agenţilor biologici pe trotuarul din preajma bisericii şi pe soclul acesteia, ducând la dislocarea pietrelor componente.

Raportul face referire şi la pictura interioară care, deşi restaurată în mare parte, a devenit aproape la fel de afectată ca înaintea lucrărilor de refacere. Umezeala, pânzele de păianjen, infiltraţiile şi fumulsunt cauzele principale ale afectării picturii. De asemenea, la intrarea în biserică, vizibile şi extrem de deranjante sunt zgârieturile făcute de „credincioşi” care au ţinut să-şi scrie numele pe pereţi.

Găuri în acoperiş şi instalaţie electrică cu improvizaţii

O altă biserică monument UNESCO ce necesită intervenţii ample şi urgente este Biserica Pătrăuţi, prima ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare, care în ultima vreme a ieşit dintr-o lungă perioadă de anonimat, aflându-se din ce în ce mai des pe lista de obiective a grupurilor de turişti români şi străini.

Aici s-au făcut ample lucrări de readucere la lumină a picturii, însă sunt încă multe puncte vulnerabile.

Marea problemă este acoperişul care nu mai asigură izolarea monumentului. Infiltrarea apei este masivă, astfel că s-a produs degradarea structurilor de zidărie şi a picturii murale, în special în zona bolţilor.   

Zidul de incintă prezintă atac biologic activ (muşchi, licheni), precum şi fisuri, în timp ce în interiorul locaşului se manifestă un atac biologic la nivelul pardoselii din lemn.

În raport se mai arată că instalaţia electrică veche, plină de improvizaţii, pune în pericol de incendiu biserica.

Acoperişul în stare deplorabilă şi trepidaţiile „omoară” Biserica Arbore

Mai puţin cunoscută, dar de importanţă majoră, fiind monument UNESCO, Biserica Arbore, construită de Luca Arbore la începutul secolului XVI, este într-o stare proastă. Aici, starea deplorabilă a acoperişului pune serioase probleme în ce priveşte conservarea picturilor murale (atât la exterior, cât şi la interior), dar şi structurii edificiului. Termenii din raport sunt mult mai alarmişti, amintindu-se că lipsa intervenţiilor urgente va avea ca rezultat inevitabil deteriorarea picturilor murale nu doar la exterior, dar şi la interior. 

Conform raportului, pe drumul care trece prin faţa bisericii circulă maşini de mare tonaj, iar trepidaţiile zguduie din temelii clădirea. Se adaugă aici şi instalaţia electrică, foarte veche, ce reprezintă un real pericol de incendiu.

Atacul cariilor şi păsările care mânjesc pictura de la Suceviţa şi Voroneţ

Raportul specialiştilor arată că şi monumente UNESCO aflate în prim plan din punct de vedere al atracţiei turistice, Suceviţa şi Voroneţ, au probleme.

Conform raportului, în cazul Suceviţa, pete de mucegai, carii şi alţi agenţi biologici sunt deja prezenţi în diverse locuri ale mănăstirii şi există zone unde pictura este afectată. De asemenea, soclul şi trotuarul prezintă dislocări de pietre. La ferestrele din pridvor şi din pronaos se observă fragmente de geam lipsă, fapt ce favorizează pătrunderea păsărilor înăuntrul locaşului. Sunt probleme şi cu păsările care îşi fac cuiburi în jurul acoperişului, iar dejecţiile lor murdăresc pictura exterioară.

Comparativ cu celelalte monumente UNESCO amintite, problemele par totuşi mai mici. În privinţa vulnerabilităţii acoperişului, acesta încă rezistă, deşi s-au constatat mici carenţe.

În privinţa bisericii Mănăstirii Voroneţ, sunt remarcate probleme la acoperişul din lemn, afectat de factorii de degradare, o problemă serioasă fiind şi cu păsările care îşi fac cuiburi la baza acoperişului şi afectează calitatea picturii exterioare. De asemenea, specialiştii au mai constatat că în interiorul bisericii Mănăstirii Voroneţul se manifestă şi un atac activ al cariilor.

Pictură degradată şi la Probota şi Humor

La Mănăstirea Probota, ctitoria lui Petru Rareş, este o situaţie asemănătoare. Conform raportului, starea trotuarului şi a soclului este deplorabilă, constatându-se infiltraţii în fundaţii. În privinţa picturii interioare a bisericii mănăstirii, se remarcă faptul că aceasta este afectată de atacul biologic favorizat de condens. Atacul biologic s-a dezvoltat atât în pronaos, cât şi în gropniţă şi în naos.

O situaţie mult mai bună este la biserica Mănăstirii Moldoviţa, care beneficiază de intervenţii de restaurare a picturii interioare şi exterioare, ca urmare a unui proiect finanţat prin fonduri europene pe perioada 2010 – 2012. În raportul Departamentului de Monitorizare a Monumentelor Istorice se aminteşte doar de autocarele din incinta parcării care, ajungând aproape de monument, produc vibraţii care se resimt în structura acestuia şi pot cauza degradări atât la nivelul zidului de incintă, cât şi al bisericii.

În privinţa Mănăstirii Humor, al optulea monument UNESCO din judeţ, specialiştii au remarcat problema condensului din interiorul bisericii, care favorizează atacul biologic. La Humor s-a constatat, de asemenea, o degradare puternică a picturii din pridvorul bisericii, pricinuită atât de factori naturali, cât şi de zgârieturile atât de deranjante şi la intrarea în Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou de la Suceava.

„S-a restaurat fresca din interior, dar există riscul plouă în biserică”

Fiind vorba de monumente de cel mai înalt rang, lucrările de restaurare propuse de comisie se pot face doar prin Ministerul Culturii.

Emil Ursu a declarat: „Lucrări la monumente se fac, există un proiect european la Mănăstirea Moldoviţa, alt proiect european la Suceviţa, se lucrează la pictură la Pătrăuţi, la fel şi la Arbore. Probleme pot apărea oricând. Un exemplu elocvent este Mănăstirea Humorului, unde se restaurează, însă au apărut anumite probleme. Anul trecut a fost unul prielnic apariţiei factorilor biologici, astfel că este nevoie de intervenţii punctuale. Alt exemplu este Biserica Pătrăuţi, unde sunt probleme cu acoperişul, s-a restaurat fresca din interior, dar existăriscul să plouă în biserică”.

Ursu a mai arătat că următorul raport al Departamentului de Monitorizare a Monumentelor Istorice din cadrul Muzeului Bucovinei va fi finalizat la mijlocul lunii decembrie.

Raportul din luna mai a acestui an, cel mai recent care este public, a fost prezentat recent şi de un cotidian naţional şi de o revistă specializată în istorie